Mitul antic al inundațiilor babiloniene care a inspirat Marele Potop și Arca lui Noe și manipularea din el

Potopul divin și Arca lui Noe, extrem de cunoscute tuturor, sunt de departe de a fi singura poveste despre o mare inundație trimisă de o divinitate pentru a distruge o civilizație. Un profesor de la Cambridge vine cu o nouă viziune asupra acestui subiect.

Unul dintre cele mai vechi mituri despre potop susține că zeul babilonian Ea a trimis o inundație pentru a șterge de pe fața pământului toată omenirea, cu excepția lui Uta-napishti (cunoscut și sub numele de Utnapishtim) și a familiei sale, care s-au aflat într-o arcă plină cu animale în timp ce toți ceilalți s-au înecat.

• Legendele uitate care au modelat miturile arturiene: Iosif din Arimateea și primii Vânători ai Graalului
• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma

Această povestea babiloniană, gravată pe tăblițe de lut vechi de 3.000 de ani care fac parte din Epopeea lui Ghilgameș, se crede că a inspirat versiunea Marelui Potop din Biblie. Epopeea lui Ghilgameș, cea mai veche scriere literară păstrată a umanității, aparținea culturii sumero-babiloniene.

Dr. Martin Worthington, de la Universitatea din Cambridge (Marea Britanie), afirmă, în noua sa carte „Duplicity in the Gilgamesh Flood”, că diferențele apar în modul în care în cele din urmă a fost încărcată arca.

Asiriolog specializat în gramatică, literatură și medicină babiloniană, asiriană și sumeriană, dr. Worthington a analizat povestea de nouă rânduri gravată pe vechile tăblițe, iar în urma noilor sale cercetări susține că poporul babilonian a fost păcălit să construiască arca de către zeul Ea.

Zeul Ea și începutul manipulării oamenilor cu știri false

„Ea păcălește omenirea răspândind știri false. El îi spune babilonianului Noe, cunoscut sub numele de Uta-napishti, să promită poporului său că va ploua cu mâncare din cer dacă îl va ajuta să construiască arca”, a explicat Worthington.

„Ceea ce oamenii nu-și dau seama este că mesajul de nouă rânduri al lui Ea este un truc: o secvență de sunete care pot fi înțelese în moduri total diferite, cum ar fi în engleză ‘ice cream’ (înghețată) și ‘I scream’ (eu țip)”.

„În timp ce mesajul lui Ea pare să promită o ploaie de hrană, semnificația ascunsă avertizează asupra Potopului”, a mai spus doctorul Worthington.

Odată ce arca este construită, Uta-Napishti și familia sa urcă la bord și supraviețuiesc alături de o menajerie de animale. Toți ceilalți se îneacă. Cu acest episod timpuriu, stabilit în timp mitologic, a început manipularea informațiilor și a limbajului. Poate fi cel mai vechi exemplu de știri false”, a mai spus specialistul.

Dr. Martin Worthington, care a analizat în detaliu textul de pe tăblițele cu Epopeea lui Ghilghameș, afirmă că trucul a stat într-un cuvânt care pentru babilonieni avea dublu sens.

Interpretarea pozitivă, în traducerea lui Worthington, le spunea oamenilor că „în zori vor fi prăjituri kukku, iar seara va ploua cu grâu”. În același timp există mai multe moduri negative în care aceeași propoziție poate fi interpretată.

Dr. Worthington sugerează că acestea ar putea fi interpretate și în sensul că: „în zori, o ploaie va aduce asupra ta întunericul, apoi în (acest) amurg pre-nocturn, o ploaie groasă precum boabele de grâu va cădea peste tine”.

Uciși după ce au privit partea bună a scenariului

În esență, oamenii din mit par să fi privit un scenariu literal de „tort sau moarte” și l-au interpretat ca tort. În vechea poveste, ei l-au ajutat pe Uta-Napishti să-și încarce arca cu animale și sunt uciși imediat ca pedeapsă pentru greșelile lor anterioare.

„Ea este în mod clar un maestru al cuvintelor care este capabil să comprime mai multe sensuri simultane într-o singură declarație duplicitară”, a spus Worthington, citat de IFL Science.

În afară de asemănările evidente din cele două povești, zeul din mitul lui Gilgameș a avut motivații diferite față de Dumnezeul din Biblia Ebraică şi din Vechiul Testament al creştinilor.

„Zeii babilonieni supraviețuiesc doar pentru că oamenii îi hrănesc”, a spus Worthington. „Dacă omenirea ar fi fost ștearsă, zeii ar fi murit de foame. Zeul Ea manipulează limbajul și îi induce în eroare pe oameni pentru a-și face voia, deoarece îi servește propriului interes. Paralele moderne sunt multe”, a concluzionat istoricul.

Vă recomandăm să citiți și:

Arca lui Noe s-ar putea afla pe vârful Muntelui Ararat, susţine un grup de exploratori

Un milionar olandez a construit Arca lui Noe

De la un Dumnezeu mânios la artefacte misterioase cu puteri miraculoase: patru controverse ale Vechiului Testament

Top 10 mistere ale Bibliei