După mii de ani a fost descoperit un nou capitol din Epopeea lui Ghilgameş. Este cea mai veche scriere literară a umanităţii

Descopera

Publicat: 04.11.2015

În anul 2011, muzeul oraşului irakian Sulaymaniyah a achiziţionat de la un contrabandist aproximativ 90 de tăbliţe din lut, în cadrul acţiunii de recuperare a unor artefacte dispărute din situri şi muzee, ca urmare a raidurilor coordonate de armata americană în această ţară. Printre obiectele cumpărate s-a aflat o tăbliţă, care a atras atenţia lui Farouk Al-Rawi, profesor al Şcolii de Studii Orientale şi Africane, din cadrul Univestităţii din Londra. Artefactul era inscripţionat cu caractere cuneiforme, iar preţul său de cumpărare a fost de 800 de dolari.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cu ajutorul lui, Andrew George, unul dintre colegii săi, Al-Rawi a tradus, în doar 5 zile, textul identificat pe tăbliţa de lut. Totodată, a fost determinată vârsta artefactului, care datează în perioada babiloniană veche (2003-1595 î.Hr.). Cu toate acestea, cei doi cercetători cred că textul este mult mai recent, el fiind inscripţionat în epoca babiloniană nouă, corespunzând intervalului dintre anii 626-539 î.Hr.

În momentul în care descifrarea textului a fost finalizată, Farouk Al-Rawi şi Andrew George şi-au dat seama că inscripţia descrie o poveste avându-l în centru pe Ghilgameş, protagonistul celebrului poem epic mesopotamian „Epopeea lui Ghilgameş”. Textul acestuia este considerat ca fiind prima capodoperă literară a umanităţii, fiind inscripţionat pe tăbliţe de lut, fiecare corespunând unui capitol din epopee.

Descoperirea este extrem de importantă, deoarece inscripiţia corespunde celei de-a cincea tăbliţe, pe suprafaţa căreia a fost narată povestea lui Ghilgameş, regele cetăţii Uruk şi a lui Enkidu, personajul creat de zei pentru a-l însoţi pe Ghilgameş. Cei doi pornesc de pe tărâmul zeilor, pentru a-l învinge pe căpcăunul Humbaba.

Noua tăbliţă conţine 20 de paragrafe, necunoscute până acum, care vin în completarea poveştii, descriind, îndeosebi, modul în care arăta Pădurea de Cedri, considerată casa zeilor. O astfel de naraţiune este extrem de rar întâlnită în cultura babiloniană.

Alte informaţii obţinute în urma studierii acestor paragrafe au scos la iveală faptul că Enkidu şi Humbaba au fost prieteni în copilărie, iar după ce căpcăunul a fost ucis, atât Ghilgameş cât şi Enkidu îşi manifestă regretul faţă de cele întâmplate. În cele din urmă, cei doi decimează Pădurea de Cedri, pentru a-şi croi drum spre Babilonia.

În momentul de faţă, tăbliţa de lut recent descoperită este expusă în cadrul muzelui oraşului Sulaymaniyah, din Irak.

Sursa: Discovery