Eco-anxietatea, teama de distrugere a mediului, afectează tot mai mulți tineri din întreaga lume

Experţii în sănătate publică susțin că nivelurile tot mai ridicate ale eco-anxietăţii – teama cronică de pericol pentru mediu – ar putea fi subestimate şi ar putea fi dăunătoare pe termen lung pentru copii și tineri.

În publicația British Medical Journal, Mala Rao şi Richard Powell, de la Departamentul de îngrijire primară şi sănătate publică al Imperial College London, au declarat că eco-anxietatea „riscă să exacerbeze inegalităţile sociale şi de sănătate între cei mai mult sau mai puţin vulnerabili la aceste efecte psihologice”.

• Prognoza actualizată de la ANM: Cât de caldă va fi vremea și unde va ploua?
• Chefir versus iaurt: care aduce mai multe beneficii pentru sănătate?

Deşi nu este considerată încă o afecţiune care poate fi diagnosticată, aceştia au afirmat că eco-anxietatea şi efectele sale psihologice complexe sunt din ce în ce mai recunoscute, la fel ca şi impactul „disproporţionat” al acesteia asupra copiilor şi tinerilor.

În articolul lor, cercetătorii au subliniat un sondaj realizat în 2020 în rândul psihiatrilor pentru copii din Anglia, care arată că mai mult de jumătate (57%) consultă copii şi tineri tulburaţi de criza climatică şi de starea mediului înconjurător, potrivit The Guardian.

Povara psihologică a crizei climatice afectează profund tinerii

Un studiu internaţional recent privind anxietatea legată de climă în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani a arătat că povara psihologică a crizei climatice „afectează profund un număr foarte mare de tineri din întreaga lume”, au adăugat ei.

Rao şi Powell au făcut apel la liderii mondiali să „recunoască provocările care ne aşteaptă, necesitatea de a acţiona acum şi angajamentul necesar pentru a crea o cale către un viitor mai fericit şi mai sănătos, fără a lăsa pe nimeni în urmă”.

Cercetările au oferit o perspectivă asupra modului în care emoţiile tinerilor sunt legate de sentimentele lor de trădare şi abandon din partea guvernelor şi a adulţilor, au spus ei. Guvernele au fost văzute ca nereuşind să răspundă în mod adecvat, lăsându-i pe tineri „fără viitor”.

Potrivit ONU, până în 2030, emisiile de dioxid de carbon ar trebui să crească cu 16%, în loc să scadă la jumătate, ceea ce reprezintă reducerea necesară pentru a menţine încălzirea globală sub limita de 1,5 grade Celsius convenită la nivel internaţional.

Cea mai bună şansă de a creşte optimismul şi speranţa

Rao şi Powell au declarat că este important să se ia în considerare ce se poate face pentru a atenua nivelurile tot mai ridicate de anxietate legată de climă.

„Cea mai bună şansă de a creşte optimismul şi speranţa în rândul tinerilor şi bătrânilor eco-anxioşi este de a ne asigura că aceştia au acces la cele mai bune şi mai fiabile informaţii privind atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea”, au spus ei. „Deosebit de importante sunt informaţiile privind modul în care aceştia ar putea să se conecteze mai puternic cu natura, să contribuie la alegeri mai ecologice la nivel individual şi să îşi unească forţele cu comunităţi şi grupuri care gândesc la fel”.

Separat, o nouă cercetare publicată, de asemenea, în BMJ sugerează că schimbarea comportamentului nesănătos ar putea fi esenţială pentru a obţine emisii nete de gaze cu efect de seră zero până în 2050.

Theresa Marteau, de la Universitatea din Cambridge, a declarat că numai inovaţia tehnologică ar fi insuficientă. Adoptarea unui regim alimentar bazat în mare parte pe plante şi efectuarea majorităţii călătoriilor folosind o combinaţie de mers pe jos, mersul cu bicicleta şi transportul public ar reduce substanţial emisiile de gaze cu efect de seră şi ar îmbunătăţi sănătatea, a spus ea.