Medicamentele afectează microbii intestinali benefici mai mult decât s-a crezut inițial

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Suntem una dintre generațiile de oameni care a luat cele mai multe medicamente dintre toate generațiile care au trăit pe planeta noastră, iar acum s-a descoperit faptul că medicamentele afectează microbii intestinali benefici.

Bolile cardiometabolice precum diabetul de tip 2, obezitatea și boala coronariană continuă să crească în prevalență și împreună constituie cea mai mare cauză de mortalitate la nivel mondial. Persoanele afectate trebuie adesea să ia mai multe medicamente zilnic timp de luni sau chiar ani, scrie Science Daily.

• Copiii nu uită cum i-ai făcut să se simtă. Lecțiile unui psiholog despre maturitatea emoțională a…
• S-ar putea ca toate animalele, plantele și ciupercile de pe Pământ să aibă un singur strămoș…

Cercetătorii de la grupul Bork al EMBL Heidelberg, care lucrează împreună cu un consorțiu european care implică peste douăzeci de institute europene, au arătat acum că multe medicamente utilizate în mod obișnuit afectează puternic microbii intestinali benefici.

Acestea includ medicamente utilizate pentru tratarea tulburărilor cardiometabolice și antibiotice. Rezultatele au fost publicate în revista Nature.

Cercetătorii au studiat modul în care 28 de medicamente diferite afectează microbii intestinali benefici

Microbiomul intestinal este format din miliarde de microorganisme esențiale pentru funcționarea normală a organismului.

„Am analizat efectele a 28 de medicamente diferite și a mai multor combinații de medicamente”, a explicat Peer Bork, Director de activități științifice la EMBL Heidelberg.

„Multe medicamente au un impact negativ asupra compoziției și stării bacteriilor intestinale, dar altele, inclusiv aspirina, pot influența pozitiv microbii intestinali benefici. Am descoperit că medicamentele pot avea un efect mai pronunțat asupra microbiomului gazdă decât boala, dieta și fumatul combinate”, a adăugat omul de știință.

În timp ce impactul negativ și de durată al antibioticelor asupra bacteriilor intestinale este deja binecunoscut, acest studiu a arătat că astfel de efecte se acumulează probabil în timp.

„Am descoperit că microbiomul intestinal al pacienților care au urmat mai multe cure de antibiotice de-a lungul a cinci ani a devenit mai puțin sănătos. Descoperirea includea semne care indică rezistența la medicamente antimicrobiene”, a spus coautorul Sofia Forslund.

Medicii au separat efectele bolii asupra organismului de cele ale medicamentelor

„Am vrut să separăm efectul pe care bolile îl au asupra microbiomului gazdă de efectul medicamentelor, în special la pacienții care iau mai mult de un medicament în același timp”, a spus coautorul Maria Zimmermann-Kogadeeva.

„Apartenența la consorțiul MetaCardis ne-a permis să folosim date multi-omice de la peste 2000 de pacienți cu boli cardiometabolice”, a adăugat ea. Cohorta mare a permis cercetătorilor să stabilească, de asemenea, că doza de medicamente prescrise are, de asemenea, un efect semnificativ asupra nivelului de impact asupra microbiomului.

„Știm că microbiomul poate reflecta starea sănătății unui pacient și poate oferi o serie de biomarkeri pentru a evalua severitatea bolilor. Ceea ce este adesea trecut cu vederea, totuși, este că medicamentul folosit pentru a trata o boală afectează și starea microbiomului”, a adăugat Rima Chakaroun, unul dintre autorii principali ai studiului.

Prin dezvoltarea unei abordări statistice care să țină cont de efectele mai multor factori perturbatori, cercetătorii ar putea dezvălui efectele medicamentelor și ale bolii separat.

„Acum avem un cadru metodologic robust care face posibilă eliminarea multor erori standard. Acest lucru ne-a permis să arătăm că medicamentele pot masca semnele bolii și pot ascunde potențiali biomarkeri sau ținte terapeutice”, a spus profesorul Bork.

Cercetătorii speră că aceste rezultate pot oferi cunoștințe care ar putea ajuta la schimbarea scopului unor medicamente, precum și la planificarea strategiilor de tratament și prevenire individualizate.

Studiul a combinat expertiza, cunoștințele și abordările experților din șase țări. „A fost foarte motivant să lucrez cu o echipă interdisciplinară de clinicieni, bioinformaticieni și biologi de sisteme computaționale pentru a înainta în înțelegerea interacțiunilor moleculare în bolile cardiometabolice”, a spus dr. Zimmermann-Kogadeeva.

Vă recomandăm să citiți și:

Uleiul CBD ar fi micșorat tumoarea unei femei diagnosticată cu cancer pulmonar

Elvețienii au dezvoltat un aparat care produce piele pentru transplanturi

Niveluri mai ridicate de testosteron asociate cu un risc mai mare de melanom la bărbați

Consumul de grăsimi saturate reduce severitatea simptomelor de pancreatită