Home » Știință » Un meteorit de pe Marte sugerează că viața ar fi apărut pe Planeta Roșie mult mai târziu

Un meteorit de pe Marte sugerează că viața ar fi apărut pe Planeta Roșie mult mai târziu

Un meteorit de pe Marte sugerează că viața ar fi apărut pe Planeta Roșie mult mai târziu
Meteoritul „Frumoasa Întunecată” (Black Beauty). Sursa foto: NASA
Publicat: 06.02.2022

Un meteorit faimos, botezat NWA 7034, a devenit una dintre cele mai prețioase roci din lume, din punct de vedere științific, după ce s-a desprins de pe Marte.

Descoperirea unui cristal din NWA 7034 a dezvăluit că Marte încă suferea un bombardament puternic de asteroizi mai târziu decât se credea anterior, posibil micșorând fereastra în care viața ar fi putut supraviețui pe planetă, scrie IFL Science.

Meteoriții de pe Marte sunt rari în comparație cu cei care au provenit din centura de asteroizi, deoarece doar un impact puternic îi poate arunca de pe suprafața Planetei Roșii în spațiu.

Un meteorit faimos pentru știință

În plus, masa de 320 de grame și culoarea acestui meteorit faimos NWA 7034 au făcut ca acesta să fie poreclit Black Beauty. Am putea primi mostre de pe Marte colectate de roverul Perseverance abia în 2031, așa că meteoriții sunt tot ce avem momentan la dispoziție.

NWA 7034 este compus din materiale din diverse părți ale planetei Marte care au fost depuse într-un singur loc și presate împreună, oferind o oportunitate pentru oamenii de știință de a-și face o imagine neobișnuit de amplă a geologiei planetei.

O nouă lucrare din Science Advances descrie studiul unei varietăți de cristale ale acestui meteorit faimos, cunoscute sub numele de zirconi, care datează de la începuturile lui Marte și găsirea unuia care prezintă dovezi că a fost implicat într-un impact deosebit de puternic.

Black Beauty conține mulți zirconi formați cu 4,48-4,43 miliarde de ani în urmă, la scurt timp după ce Marte s-a condensat din discul protoplanetar.

Cristalele care au supraviețuit celor mai mari impacturi

Un studiu din 2019 a eșantionat o parte dintre aceștia și a concluzionat că niciunul nu a prezentat semne că ar fi suferit un impact major după formare. Acest lucru sugerează că corpurile mari care s-au izbit de Lună până acum aproximativ 3,9 miliarde de ani nu aveau corespondent pe Marte.

Dr. Aaron Cavosie, de la Curtin University, a declarat că credea că zirconii din Black Beauty sunt „atât de eterogeni încât aveam nevoie de o mostră mai mare. Unul dintre acești zirconi ar putea avea o istorie asemănătoare vecinului său”.

meteorit faimos
Foto: Profimedia

După ce aproape au dublat zirconii studiati, Cavosie și autorul principal, doctorandul Morgan Cox, au descoperit un bob care a arătat un semn de daune de șoc, cunoscute sub numele de „twinning”, văzute pe Pământ în cristale care au supraviețuit celor mai mari impacturi, mai mari chiar decât cel care a ucis dinozaurii.

„Un cadou unic de la Planeta Roșie”

„Acest bob este cu adevărat un cadou unic de la Planeta Roșie”, a spus Cox. Cristalul în cauză a fost datat la 4,45 miliarde de ani vechime, ceea ce demonstrează că impactul trebuie să fi avut loc după aceea, dar Cavosie a declarat că nu există nicio modalitate de a ști cât la timp după.

Se crede că impacturi suficient de mari pentru a induce twinningul ar fi distrus condițiile locuibile; dacă viața ar fi fost prezentă pe Marte în prealabil, ar fi trebuit să o ia de la zero ulterior. Un impact unic de o asemenea dimensiune ar putea să nu conteze, dar dacă ar fi indicativ al unui bombardament continuu similar cu cel al Lunii, perspectivele de viață la acea vreme ar fi fost sumbre.

Acest lucru, a spus Cavosie, „subliniază posibilitatea ca viața pe Marte să fi apărut mai târziu decât se credea anterior, probabil în același timp cu dovezile de apă lichidă de pe Marte, cu 3,9-3,7 miliarde de ani în urmă”.

Singurii care permit efectuarea de astfel de studii sunt meteoriții

Cavosie a recunoscut că încă există incertitudini despre acest subiect. În lumina dovezilor, impactul Chicxulub a creat o provincie hidrotermală sub crater care ar fi fost mai potrivită pentru viață decât suprafața, astfel de impacturi ar fi putut să fie „O sabie cu două tăișuri”.

Cu toate acestea, acest singur cristal va forța o regândire a perspectivelor vieții antice pe Marte sau a posibilelor motive ale absenței sale.

Desigur, un eșantion mai mare ar fi foarte util. Din păcate, Cavosie a declarat că va mai dura, deoarece echipamentul necesar pentru a detecta astfel de șocuri este în prezent mult prea mare pentru a fi pus pe roverele marțiene, lăsându-ne dependenți de meteoriți rari.

Vă recomandăm să citiți și:

Sfârșitul Stației Spațiale Internaționale este inevitabil. NASA a confirmat când și unde va fi „îngropată”

Ce ne poate spune creșterea nivelului de oxigen pe Pământul timpuriu despre viața pe alte planete?

Roverul Curiosity al NASA a găsit molecule organice nedescoperite până acum pe Marte

Astronauții din programul Artemis al NASA nu vor ateriza pe Lună înainte de 2025

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii
Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii
Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic
Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător
Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?
Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?
Erbicidarea culturilor în luna mai – ghid complet (P)
Erbicidarea culturilor în luna mai – ghid complet (P)
O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia
O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia