Corpuri planetare observate pentru prima dată în zona locuibilă a unei stele moarte

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un inel de resturi planetare a fost observat orbitând în apropierea unei stele pitice albe. Acest lucru indică existența unei planete în apropiere, în „zona locuibilă”, unde ar putea exista apă și viață, arată un nou studiu condus de cercetătorii de la UCL.

Piticele albe sunt niște stele incandescente care și-au consumat tot combustibilul de hidrogen. Aproape toate stelele, inclusiv Soarele, vor deveni în cele din urmă pitice albe, dar se cunosc foarte puține lucruri despre sistemele lor planetare.

• Roverul Perseverance a ajuns în „Vestul Sălbatic” și a descoperit unele dintre cele mai vechi roci…
• Pisicile ar putea ajuta la deblocarea unor noi tratamente împotriva cancerului la om

Într-un studiu, publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, o echipă internațională de cercetători a măsurat lumina de la o pitică albă din Calea Lactee, cunoscută sub numele de WD1054-226, folosind date de la telescoape terestre și spațiale.

Un mister pe care nu îl putem explica în prezent

Spre surpriza lor, au descoperit scăderi pronunțate ale luminii, care corespund unor nori de resturi planetare, uniform distanțate, care orbitează în jurul stelei la fiecare 25 de ore. Cercetătorii au concluzionat că regularitatea precisă a structurilor în tranzit, care diminuează lumina stelei la fiecare 23 de minute, sugerează că acestea sunt menținute într-un aranjament atât de precis de către o planetă din apropiere.

„Aceasta este prima dată când astronomii au detectat orice fel de corp planetar în zona locuibilă a unei pitice albe”, a declarat autorul principal al studiului, profesorul Jay Farihi.

„Structurile de mărimea unei luni pe care le-am observat sunt mai degrabă neregulate și prăfuite, asemănătoare unei comete, decât corpuri solide și sferice. Regularitatea lor absolută, una trecând prin fața stelei la fiecare 23 de minute, este un mister pe care nu îl putem explica în prezent”.

„O posibilitate este aceea că aceste corpuri sunt menținute într-un astfel de model orbital regulat din cauza influenței gravitaționale a unei planete din apropiere. Un precedent în acest sens este modul în care atracția gravitațională a sateliților din jurul lui Neptun și Saturn ajută la crearea unor structuri inelare stabile care orbitează în jurul acestor planete”, a adăugat acesta.

Peste 95% dintre stele vor deveni pitice albe

Cu toate acestea, se crede că această orbită din jurul piticului alb ar fi fost măturată în timpul fazei de stea gigantică a vieții sale și, prin urmare, orice planetă care poate găzdui apă și viață, ar fi o evoluție recentă. Zona ar fi locuibilă timp de cel puțin două miliarde de ani, inclusiv cel puțin un miliard de ani în viitor.

Mai mult de 95% din toate stelele vor deveni în cele din urmă pitice albe. Excepțiile sunt cele mai mari stele care explodează și devin fie găuri negre, fie stele neutronice, notează EurekAlert.

Atunci când stelele încep să rămână fără hidrogen, acestea se extind și se răcesc, devenind giganți roșii. Soarele va intra în această fază peste patru-cinci miliarde de ani, înghițind Mercur, Venus și, posibil, Pământul. După ce materialul exterior a fost ușor spulberat și hidrogenul s-a epuizat, nucleul fierbinte al stelei rămâne, răcindu-se încet timp de miliarde de ani. Aceasta este faza de pitică albă a stelei.

Planetele care orbitează în jurul piticelor albe, dificil de detectat

Până în prezent, astronomii au găsit doar dovezi timide ale existenței unui gigant gazos, precum Jupiter, care orbitează în jurul unei pitice albe.

Pentru noul studiu, cercetătorii au observat WD1054-226, o pitică albă aflată la o distanță de 117 ani lumină, înregistrând schimbările în lumina sa pe parcursul a 18 nopți cu ajutorul camerei de mare viteză ULTRACAM fixată pe telescopul ESO de la Observatorul din Chile. Pentru a interpreta mai bine schimbările de lumină, cercetătorii au analizat, de asemenea, datele de la satelitul NASA Transiting Exoplanet Survey Satellite (TESS), care le-a permis să confirme că structurile planetare aveau o orbită de 25 de ore.

Aceștia au descoperit că lumina de la WD1054-226 a fost întotdeauna întunecată de norii enormi de material orbital care treceau prin fața sa, sugerând un inel de resturi planetare care orbitează steaua.

Piticele albe emit mai puțină lumină și căldură

Zona locuibilă, numită uneori zona Goldilocks, este zona în care temperatura ar permite teoretic existența apei lichide la suprafața unei planete. În comparație cu o stea precum Soarele, zona locuibilă a unei pitice albe va fi mai mică și mai aproape de stea, deoarece piticele albe emit mai puțină lumină și, prin urmare, căldură.

Structurile observate în cadrul studiului orbitează într-o zonă care ar fi fost învăluită de stea în timp ce aceasta era o gigantă roșie, astfel încât este probabil să se fi format sau să fi ajuns relativ recent, mai degrabă decât să fi supraviețuit de la nașterea stelei și a sistemului său planetar.

Vă recomandăm să mai citiți și

Oamenii de știință propun o misiune spre Marte alimentată de un laser gigantic de pe Pământ

Cea mai mare rachetă asamblată vreodată aparține SpaceX. Un braț robotic gigant a montat-o

Roboții care zboară precum insectele, dezvoltați de cercetători

„Inima” galaxiei Calea Lactee, așa cum nu am mai văzut-o până acum. Ce dezvăluie noi imagini?