Cât de grav va afecta războiul Rusiei speranțele de cooperare globală în domeniul climei?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, perspectiva ca națiunile să se unească pentru a adopta rapid reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră părea redusă. Astfel, în condițiile în care Rusia a aruncat în aer ordinea mondială, susținătorii acțiunilor în domeniul climei spun că problema pare din ce în ce mai sumbră, la fel cum efectele încălzirii par tot mai amenințătoare.

În cel mai recent raport global privind clima Organizația Națiunilor Unite a avertizat că lumea se află în pragul dezastrului, cu ape în creștere care vor înghiți cu siguranță orașele de coastă și incendii de vegetație care vor crește în intensitate, mărime și frecvență, printre alte pericole.

• „Vânătorul de extratereștri de la Harvard” va conduce noul consiliu OZN al lui Donald Trump
• Câți bani a primit Donald Trump de la Amazon pentru documentarul „Melania”

Cu toate acestea, raportul a oferit, de asemenea, o rază de speranță, menționând că națiunile ar putea încă să colaboreze pentru a reduce emisiile, a conserva pădurile și a colabora în ceea ce privește eforturile de atenuare.

Acum, consensul și colaborarea pe scară largă par și mai puțin probabile, cel puțin pe termen scurt. Oamenii de știință raportează deja reduceri ale cercetărilor și comunicărilor comune cu omologii ruși. Factorii de decizie politică și oamenii de știință spun că agresiunea Rusiei va întârzia cu siguranță eforturile internaționale de a găsi un consens și de a se concentra asupra problemelor legate de climă, notează Phys.org.

Rusia, a patra cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră din lume

„Războiul ne va distrage atenția de la acțiunile climatice din întreaga lume”, a declarat Rob Jackson, cercetător la Universitatea Stanford și expert în emisiile globale de gaze cu efect de seră. Cu toate că Rusia a fost o țară care a întârziat în eliminarea treptată a combustibililor fosili, a spus el, aceasta este una dintre națiunile cruciale pentru orice pact internațional de reducere a emisiilor.

Rusia este a patra cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră din lume, al treilea mare furnizor de cărbune și cel mai mare emițător de metan, un gaz care se disipează mai repede în atmosferă decât dioxidul de carbon, dar este de 25 de ori mai puternic în captarea căldurii.

Când Scoția a găzduit summitul COP25 privind clima la sfârșitul anului trecut, președintele rus Vladimir Putin a refuzat să participe. În cadrul acelui summit, administrația Biden și Uniunea Europeană au lansat Angajamentul global privind metanul, care vizează reducerea emisiilor cu 30% până în 2030. De atunci, peste 110 națiuni au semnat acest angajament, dar Rusia a refuzat, la fel ca și China, India și Australia, printre altele.

Războiul ar putea să stimuleze și unele beneficii climatice

Chiar și înainte de conflict, Rusia încerca să vândă mai mult gaz și cărbune Chinei, aliatul său pentru a ține piept influenței SUA în Europa și Asia. Pentru a ajuta Rusia să facă față sancțiunilor occidentale, China ar putea fi mai dornică acum să cumpere gaz și cărbune rusesc, avertizează unii analiști.

Războiul ar putea, de asemenea, să stimuleze unele beneficii climatice. Multe națiuni europene sunt dependente de gazele naturale rusești, iar acum ar putea acționa mai rapid pentru a investi în energie curată și pentru a trece la vehicule cu energie electrică.

Până de curând, Arctica era o regiune în care Rusia și Europa făceau progrese în ceea ce privește preocupările legate de climă, dar acum aceste eforturi sunt, de asemenea, puse sub semnul întrebării.

Pe măsură ce schimbările climatice scot la iveală prada odată prinsă sub gheață și zăpadă – pește, metale, minerale, petrol, gaze, noi căi de trecere – națiunile arctice văd oportunități, dar și stimulente în colaborarea pentru evitarea conflictelor. Rusia controlează aproximativ jumătate din coasta arctică, iar bunurile și serviciile din regiune reprezintă 20% din produsul său intern brut.

„Am ezitat să ne contactăm colegii ruși de la invazie”

Norvegia și Suedia au finanțat un proiect de curățare a gropilor de gunoi abandonate de-a lungul Peninsulei Kola din Rusia. Islanda și Finlanda au condus un alt proiect pentru a dezvolta și împărtăși tehnologii menite să reducă carbonul negru, sau funinginea. În Arctica, această formă de poluare a aerului poate avea efecte devastatoare prin acoperirea zăpezii și a gheții cu praf negru care absoarbe căldura.

Cu toate acestea, de când a început războiul, cercetătorii ruși și americani din mările Bering și Chukchi – care se învecinează cu cele două țări – au fost nevoiți să înceteze comunicațiile de teamă să nu se rănească reciproc din greșeală.

În ultimii ani, sondajele de opinie publică au arătat că rușii sunt din ce în ce mai îngrijorați de schimbările climatice, deși nu la fel de temători – sau dispuși să facă sacrificii – ca omologii lor europeni.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Schimbări climatice. Topul celor mai mari poluatori din lume

Mormanele de gunoi antic arată cum Imperiul Bizantin era afectat de boli şi schimbări climatice

Oamenii de știință analizează permafrostul pentru a înțelege impactul schimbărilor climatice

Cât de mult ne afectează schimbările climatice? Cercetătorii au simulat 100.000 de scenarii posibile în viitor