Cercetătorii au descoperit că pot identifica demența după viteza mersului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

La bătrânețe, viteza mersului poate indica unele probleme: o viteză mai mică poate fi semnul creșterii fragilității, care poate duce la căderi și alte dizabilități.

Cercetările emergente pe grupuri mici de subiecți în vârstă au descoperit, de asemenea, că dacă viteza mersului scade de la an la an, acesta poate fi un semn precoce al declinului cognitiv.

Acest lucru ar putea fi cauzat de micșorarea hipocampului drept, care este partea creierului asociată cu memoria, conform studiilor.

Dar nu toate semnele de declin cognitiv prezic demența: doar 10%-20% dintre persoanele în vârstă de cel puțin 65 de ani cu deficiență cognitivă ușoară sau MCI dezvoltă demență în următorul an, potrivit Institutului Național pentru Îmbătrânire din SUA. „În multe cazuri, simptomele MCI pot rămâne aceleași sau chiar se pot ameliora”, afirmă institutul, potrivit CNN.

Un nou studiu amplu, pe aproape 17.000 de adulți cu vârsta de peste 65 de ani, a relevat faptul că persoanele care merg cu aproximativ 5% mai încet în fiecare an și care prezintă, de asemenea, semne de procesare mentală mai lentă, au o probabilitate crescută de a dezvolta demență. Studiul a fost publicat în jurnalul JAMA Network Open.

„Aceste rezultate evidențiază importanța mersului în evaluarea riscului de demență”, a scris Taya Collyer, cercetător la Peninsula Clinical School de la Universitatea Monash din Victoria, Australia.

Cum este influențată sănătatea cognitivă de viteza mersului?

Noul studiu a urmărit un grup de americani cu vârste de peste 65 de ani și australieni cu vârste de peste 70 de ani timp de 7 ani. O dată la doi ani, persoanelor din studiu li sa cerut să facă teste cognitive care măsurau declinul cognitiv general, memoria, viteza de procesare și fluența verbală.

De două ori la fiecare doi ani, subiecților li s-a cerut, de asemenea, să meargă 3 metri. Apoi s-a făcut media acestor rezultate pentru a determina mersul tipic al persoanei.

La sfârșitul studiului, cercetătorii au descoperit că cel mai mare risc de demență a fost înregistrat la persoanele care nu numai că mergeau mai lent, dar prezentau și unele semne de declin cognitiv, a spus dr. Joe Verghese, profesor de geriatrie și neurologie la Colegiul de Medicină Albert Einstein din Bronx, New York, care nu a fost implicat în studiu.

„În plus, aceste persoane au avut un risc mai mare de demență decât cele care aveau doar declin cognitiv sau cele care doar mergeau mai lent”, a scris Verghese într-un editorial publicat în jurnalul JAMA.

O asociere dublă între viteza de mers și scăderea memoriei este predictivă pentru demența ulterioară, a descoperit o metaanaliză din 2020 a aproape 9.000 de adulți americani.

Însă în ciuda acestor constatări, „disfuncția mersului nu a fost considerată o caracteristică clinică precoce la pacienții cu Alzheimer”, a scris Verghese.

O soluție ar putea fi exercițiile fizice

Există lucruri pe care le putem face pe măsură ce îmbătrânim pentru a inversa contracția creierului care vine odată cu îmbătrânirea tipică.

Studiile au descoperit că exercițiile aerobe măresc dimensiunea hipocampului.

În plus, acestea pot îmbunătăți unele aspecte ale memoriei.

Situat adânc în lobul temporal al creierului, hipocampul este un organ cu formă ciudată care este responsabil pentru învățare, consolidarea amintirilor și navigarea spațială, cum ar fi capacitatea de a-ți aminti direcțiile, locațiile și orientările.

Antrenamentul aerobic a crescut volumul hipocampului anterior drept cu 2%, inversând astfel pierderea organului cauzată de vârstă cu 1 până la 2 ani, într-un studiu clinic randomizat din 2011. În comparație, persoanele care au făcut doar exerciții de întindere au avut o scădere de aproximativ 1,43% în aceeași perioadă de timp.

Exercițiu aerobic înseamnă „cu aer” și este un tip de antrenament în care ritmul cardiac și respirația cresc, dar nu atât de mult încât să nu poți continua să funcționezi. Tipurile de exerciții aerobice pot include mersul vioi, înotul, alergarea, ciclismul, dansul și kickboxingul, precum și toate aparatele cardio dintr-o sală de fitness obișnuită, cum ar fi banda de alergare, bicicleta eliptică, aparatul de vâslit sau stepperul.

Vă recomandăm să citiți și:

Inima umană se poate repara singură. Care sunt celulele implicate?

Guturaiul și alergiile sezoniere. Simptome, cauze și tratament

Copii mai inteligenți, datorită jocurilor video. Ce au descoperit cercetătorii?

Te simți rău după ce faci sport? Iată de ce și cum poți preveni asta