Home » Știință » Inima umană se poate repara singură. Care sunt celulele implicate?

Inima umană se poate repara singură. Care sunt celulele implicate?

Inima umană se poate repara singură. Care sunt celulele implicate?
Foto: Robina Weermeijer /Unsplash
Publicat: 01.06.2022

Corpurile noastre sunt destul de ingenioase atunci când vine vorba de auto-reparare, iar oamenii de știință au studiat în detaliu modurile în care inima umană se poate repara singură după un atac de cord (infarct miocardic). Ei speră să găsească indicii care ar putea duce la tratamente mai bune pentru problemele cardiovasculare.

Noile cercetări au dezvăluit că răspunsul imunitar al organismului și al sistemului limfatic (parte a sistemului imunitar) sunt cruciale pentru modul în care inima umană se poate repara singură după ce un atac de cord a cauzat leziuni ale mușchiului.

Cheia studiului a fost descoperirea rolului avut de macrofage, celulele specializate care pot distruge bacterii sau pot iniția răspunsuri utile la inflamație. Fiind primele care intervin după un atac de cord, aceste macrofage produc un anumit tip de proteină numită VEGFC, scriu cercetătorii, citați de Science Alert.

Inima umană se poate repara singură, dar cum?

„Am descoperit că macrofagele, sau celulele imunitare care se duc către inimă după un atac de cord pentru a ‘mânca’ țesutul deteriorat sau mort, induc, de asemenea, factorul de creștere a endoteliului vascular C (VEGFC) care declanșează formarea de noi vase limfatice și favorizează vindecarea”, spune patologul Edward Thorp, de la Universitatea Northwestern din Illinois.

Cercetătorii îl descriu ca fiind un scenariu de Jekyll și Hyde: macrofagele „bune”, care produc VEGFC, și macrofagele „rele”, care nu produc VEGFC, dar provoacă un răspuns pro-inflamator care îi poate provoca daune suplimentare inimii și țesutului înconjurător.

Pentru ca inima să se repare pe deplin, celulele aflate pe moarte trebuie îndepărtate, un proces cunoscut sub numele de eferocitoză, în care macrofagele au un rol important. Studiind acest proces în celulele din laborator și la șoareci, echipa a identificat modul în care macrofagele producătoare de VEGFC au făcut o reparație adecvată.

Aplicații pentru accelerarea procesului de auto-reparare

Cercetările viitoare ar putea analiza în continuare cum să fie crescut numărul de macrofage utile din inimă și cum să fie reduse sau chiar eliminate macrofagele dăunătoare, sporind șansele unei recuperări sănătoase.

„Provocarea noastră acum este să găsim o modalitate fie de a administra VEGFC, fie de a convinge aceste macrofage să inducă mai multe VEGFC, pentru a accelera procesul prin care inima umană se poate repara singură”, spune Thorp.

Atunci când oamenii au un atac de cord, ei devin expuși unui risc crescut de insuficiență cardiacă, în care inima devine incapabilă să pompeze sânge în corp. Acest risc poate fi redus cu medicamentele moderne, cum ar fi beta-blocantele, dar riscul încă există.

Sute de mii de oameni sunt uciși de insuficiența cardiacă

În timp ce oamenii de știință continuă să-și îmbunătățească înțelegerea modului în care sunt cauzate bolile cardiovasculare și a modului în care pot diagnostica mai devreme riscul de apariție a problemelor cardiace, insuficiența cardiacă continuă să ucidă sute de mii de oameni pe an în SUA.

Studii ulterioare precum acesta vor aduce mai multe informații despre procesele biologice care au loc ca răspuns la un atac de cord, în special modul în care procesul de eferocitoză este utilizat pentru a declanșa proteina VEGFC necesară pentru repararea mușchiului cardiac.

„Lucrăm pentru a înțelege mai multe despre progresia către insuficiența cardiacă după un atac de cord, ca să putem interveni mai devreme și restabili cursul reparației cardiace”, spune biologul vascular Guillermo Oliver, de la Universitatea Northwestern.

Cercetarea a fost publicată în Journal of Clinical Investigation.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce se întâmplă în corpul tău atunci când îți este foame?

Gândurile despre gânduri intensifică depresia. Ce este ruminația și cum o combatem?

Efectele neașteptate ale analgezicelor ar putea fi explicate de un nou studiu

Legătura dintre rinichi și sânge, cu totul alta decât se credea. Ce arată un nou studiu?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Care este cel mai bun oraș din lume pentru locuit în 2026?
Care este cel mai bun oraș din lume pentru locuit în 2026?
Un startup care vrea să construiască prima centrală de fuziune nucleară din Europa a primit finanțare de la Google
Un startup care vrea să construiască prima centrală de fuziune nucleară din Europa a primit finanțare de la Google
Guvernul taiwanez reintroduce „educația anticomunistă” în școlile militare din cauza tensiunilor cu China
Guvernul taiwanez reintroduce „educația anticomunistă” în școlile militare din cauza tensiunilor cu China
Soții cetățenilor români din străinătate ar putea primi cetățenia fără a locui în România
Soții cetățenilor români din străinătate ar putea primi cetățenia fără a locui în România
Telescopul Hubble al NASA a surprins o pepinieră stelară uimitoare
Telescopul Hubble al NASA a surprins o pepinieră stelară uimitoare
Faraonii din laborator. Cum au pus Merneith și Tapputi bazele chimiei cu mii de ani înaintea laboratoarelor moderne
Faraonii din laborator. Cum au pus Merneith și Tapputi bazele chimiei cu mii de ani înaintea laboratoarelor moderne
Un super-Pământ din apropierea noastră ar putea susține viața, dezvăluie un studiu
Un super-Pământ din apropierea noastră ar putea susține viața, dezvăluie un studiu
Un satelit NASA a luat prin surprindere astronomii cu o nouă descoperire
Un satelit NASA a luat prin surprindere astronomii cu o nouă descoperire
Un crab a supraviețuit într-o sticlă de plastic pe mare timp de două luni
Un crab a supraviețuit într-o sticlă de plastic pe mare timp de două luni
A fost lansat primul satelit comercial cu energie nucleară
A fost lansat primul satelit comercial cu energie nucleară
A studiat omizile cu o lupă, a traversat Atlanticul pe cont propriu și a rescris ce știam despre insecte. Lumea a aflat de ea abia după trei sute de ani
A studiat omizile cu o lupă, a traversat Atlanticul pe cont propriu și a rescris ce știam despre insecte. Lumea a aflat ...
De ce avem tendința să facem tot mai multe atunci când ne simțim copleșiți?
De ce avem tendința să facem tot mai multe atunci când ne simțim copleșiți?
Este zahărul toxic? Ce spun specialiștii despre unul dintre cele mai răspândite mituri din nutriție
Este zahărul toxic? Ce spun specialiștii despre unul dintre cele mai răspândite mituri din nutriție
Mit sau realitate? Ce spun studiile despre vitamina C și răceală
Mit sau realitate? Ce spun studiile despre vitamina C și răceală
În ce moment devine conștient un făt în curs de dezvoltare? S-ar putea să fim aproape de un răspuns!
În ce moment devine conștient un făt în curs de dezvoltare? S-ar putea să fim aproape de un răspuns!
Test de cultură generală. Din ce sunt făcute cochiliile scoicilor?
Test de cultură generală. Din ce sunt făcute cochiliile scoicilor?
Roverul Curiosity a găsit structuri poligonale pe Marte. „Sunt ca un fel de fagure marțian!”
Roverul Curiosity a găsit structuri poligonale pe Marte. „Sunt ca un fel de fagure marțian!”
Europa nu scapă de căldură: ne așteaptă „noi săptămâni mortale”, avertizează specialiștii
Europa nu scapă de căldură: ne așteaptă „noi săptămâni mortale”, avertizează specialiștii