Cum pot adolescenții să-și îmbunătățească răspunsul la stres? Concluziile unui studiu

Stresul la adolescenți poate fi redus printr-o singură sesiune online 30 de minute, menită să încurajeze o mentalitate de creștere și să vadă reacția corpului la stres ca fiind pozitivă, spun oamenii de știință.

Un studiu care a implicat peste 4.000 de elevi de liceu și studenți de licență sugerează că intervenția ar putea fi un tratament eficient și ieftin pentru stresul adolescenților.

• Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!
• Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică

Abordarea se concentrează spre a vedea stresul ca pe o oportunitate de creștere și pe interpretarea răspunsurilor fiziologice, cum ar fi o inimă care bate, ca potențial de îmbunătățire a performanței, indică The Guardian.

Stresul abordat pozitiv

„Încercăm să schimbăm convingerile adolescenților despre situațiile stresante și răspunsurile lor la situații stresante”, a spus dr. David Yeager, psiholog la Universitatea Texas din Austin și primul autor al studiului. „Încercăm să-i facem pe adolescenți să realizeze că atunci când faci ceva greu și corpul tău începe să se simtă stres, asta ar putea fi un lucru bun.”

Problemele de sănătate mintală sunt în creștere la adolescenții din Marea Britanie, ratele probabile de tulburări de sănătate mintală în rândul copiilor cu vârste între șase și 16 ani crescând de la unul din nouă – 12% în 2017 la unul din șase – 17% în 2021 și există lungi așteptări pentru accesul la servicii în unele regiuni.

Conceptul de „mentalitate de creștere” (mindgrowth) a fost popularizat pe scară largă în psihologia sportului și a educației. Cea mai recentă abordare adaugă un nou element, în care oamenii sunt încurajați să reinterpreteze semnele fizice de stres ca fiind benefice – de exemplu, o inimă care bate cu putere poate ajuta la mobilizarea energiei și la creșterea fluxului de oxigen către creier. Într-o serie de șase studii controlate, Yeager și colegii săi au arătat că intervenția de 30 de minute părea să aibă efecte puternice și de durată asupra răspunsurilor fiziologice la stres, performanța academică și sănătatea mintală.

Noi direcții de interpretare

Într-un studiu, 166 de studenți au primit fie intervenția, fie o sesiune placebo în care au aflat despre creier. Ei au fost apoi surprinși cu o solicitare de a ține un discurs improvizat despre punctele lor tari și slăbiciuni în fața evaluatorilor colegilor care au fost instruiți să creeze o atmosferă nesuportabilă oftând și încruntându-se. Cei cărora li s-a acordat intervenția au avut răspunsuri la stres mai scăzute, pe baza ritmului cardiac și a altor măsuri fiziologice.

Într-un alt experiment, s-a demonstrat că intervenția influențează rezultatele școlare nouă luni mai târziu, studenții cu 14% mai probabil să treacă cursurile la sfârșitul anului universitar. Într-un studiu final, adolescenții care au făcut antrenamentul au raportat niveluri mai scăzute de anxietate generală câteva luni mai târziu.

Yeager a spus că abordarea a fost împotriva „eticii omniprezente a îngrijirii de sine” care adesea pare să privească stresul ca fiind unic negativ și sugerează oamenilor „du-te să facă yoga sau să bea un ceai de mușețel”. „Este o modalitate de a vă distrage atenția, dar nu vă ajută să faceți față cauzei care stă la baza stresului”, a spus el.

Vă mai recomandăm și:

Telefonul dat pe modul Silențios cauzează mai mult stres în loc să îl reducă

Somnul declanșat de stres îi poate ajuta pe șoareci să facă față anxietății ulterioare

Stresul accelerează îmbătrânirea sistemului imunitar. Cum am putea combate efectele dramatice?

Cel mai bun suc pentru o viață lungă. Cum ne ajută să fim mai relaxați și mai puțin stresați?