Somnul declanșat de stres îi poate ajuta pe șoareci să facă față anxietății ulterioare

Somnul declanșat de stres la șoareci ameliorează ulterior anxietatea, potrivit unor noi cercetări care identifică și mecanismul responsabil.

Deoarece somnul este similar la mamifere, este probabil ca același mecanism să fie declanșat și în creierul uman. Descoperirea mecanismului ar putea duce la modalități artificiale de a-i spori efectele, ajutând la tratarea tulburărilor de stres persistente, cum ar fi sindromul de stres posttraumatic (PTSD).

• Razele cosmice au transformat nisipul antic într-o mașină a timpului
• A început construcția celui mai mare telescop din lume care va cartografia rețeaua cosmică

Ne gândim adesea că stresul ne ține treji noaptea, dar anumite tipuri de stres par să inducă somnul. Un studiu condus de cercetătorii de la Imperial College London și de instituții din China a descoperit cum apare somnul declanșat de stres la șoareci.

Pe lângă faptul că au descoperit cum este indus somnul, cercetătorii au arătat că somnul experimentat de șoareci pare să le scadă animalelor nivelul de anxietate a doua zi. Descoperirile sunt publicate în revista Science.

Somnul declanșat de stres te scapă de anxietate

Există două tipuri principale de somn pe care noi și toate mamiferele le experimentăm: REM (mișcarea rapidă a ochilor, în care avem tendința de a visa) și non-REM (NREM, un somn mai profund, fără vise). Persoanele care suferă de PTSD experimentează mai puțin somn REM, contribuind la teoria conform căreia somnul REM ne ajută să procesăm emoțiile dificile și stresul.

„Rezultatele noastre confirmă ideea că somnul REM ne ajută să facem față stresului. Cu toate acestea, anterior știam doar despre modalitățile în care este redus somnul REM, cum ar fi unele medicamente care îl suprimă”, a declarat profesorul Bill Wisden, de la Departamentul de Științe ale Vieții de la Imperial.

„Studiul nostru a dezvăluit un mecanism prin care este indus somnul REM, deschizând calea pentru medicamente sau alte intervenții care vizează neuronii potriviți și sporesc puterea somnului de a reduce stresul”, a continuat el.

Cum a fost studiat acest efect?

Cercetătorii au provocat un tip de stres psiho-social la șoareci numit „înfrângere socială”, care este folosit ca analog pentru hărțuirea umană. Șoarecii au fost expuși la șoareci deosebit de agresivi (fără vătămare fizică), după care cercetătorii au remarcat că hormonii de „luptă sau fugi” au crescut în sângele animalelor, indicând stresul, notează Medical Xpress.

După ce șoarecii au dormit, cercetătorii le-au urmărit activitatea neuronilor. Acest lucru a dezvăluit un set specific de neuroni care au detectat și au răspuns la nivelurile hormonului de stres și au indus somn atât de fază NREM, cât și REM.

Activitatea acestor neuroni și nivelurile de somn NREM și REM au rămas ridicate timp de aproximativ cinci ore de somn, timp în care au trimis semnale și altor neuroni care reglează hormonii de stres, împiedicându-i să elibereze mai mulți astfel de hormoni.

Prin urmare, neuronii nou descoperiți nu numai că au detectat stresul și au indus somnul ca rezultat, ci au declanșat și scăderea hormonilor de stres.

Șoarecii privați de somnul declanșat de stres au stat mai mult timp în întuneric

Odată ce șoarecii s-au trezit, cercetătorii le-au testat răspunsul la anxietate, pentru a vedea cum le-a afectat somnul comportamentele de stres. Oamenii de știință au făcut acest lucru măsurând cât timp au petrecut șoarecii în lumină, mai degrabă decât să caute întunericul, cum fac aceștia atunci când sunt anxioși.

Răspunsurile acestora au fost comparate cu cele ale șoarecilor stresați care au fost fie lipsiți de somn (stimulați cu obiecte), fie cu neuronii nou identificați afectați, ceea ce înseamnă că nu au obținut somnul reparator pe care l-au avut șoarecii normali.

Șoarecii care nu au avut parte de somnul declanșat de stres au petrecut mult mai mult timp în întuneric, ceea ce indică faptul că erau mai anxioși, iar nivelurile lor hormonale de stres au rămas ridicate.

Un posibil ajutor pentru cei care suferă de demență

După ce a găsit acest nou mecanism, echipa speră să găsească modalități de a viza în mod selectiv neuronii responsabili pentru a le spori efectele pozitive.

Diagnosticul de demență poate provoca stres psihologic semnificativ, iar echipa speră că dacă cercetările lor pot duce la o modalitate de a amplifica efectele somnului, acest lucru îi va ajuta pe oameni să facă față unui nou diagnostic. Persoanele care trăiesc cu demență suferă, de asemenea, de mai multe tulburări emoționale, iar stimularea somnului REM poate ajuta, de asemenea, la reducerea acestei suferințe.

Vă recomandăm să citiți și:

Creierul tău este mai „fierbinte“ decât crezi. Ce temperaturi uimitoare poate atinge?

Cum afectează fumul de țigară pielea doar prin simpla atingere?

Oasele bolnave au concentrații mai mari de plumb, au descoperit cercetătorii

Coșmarurile frecvente ar putea fi unul dintre simptomele bolii Parkinson. Iată ce spun specialiștii