De ce amânăm alarmele pentru trezirea de dimineață?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un studiu al cercetătorilor de Universitatea Notre Dame din SUA ne ajută să înțelegem mai bine de ce amânăm alarmele dimineața, un lucru pe care probabil îl face toată lumea.

Studiul, publicat în jurnalul Sleep, a constatat că 57% dintre participanți obișnuiesc să amâne alarmele.

În timp ce oamenii de știință și profesioniștii din domeniul medical ne-au sfătuit de multă vreme să nu facem asta, aproape că nu există studii care să explice de ce amânăm alarmele.

De ce amânăm alarmele?

„Cele mai multe informații despre amânarea alarmelor sunt preluate din date despre somn, stres sau comportamente asociate”, a spus Stephen Mattingly, autor principal al studiului, care a efectuat cercetarea în timp ce era cercetător postdoctoral la Notre Dame, împreună cu Aaron Striegel, profesor de informatică și inginerie la Notre Dame.

„Ceasurile deșteptătoare, smartphone-urile, toate au butoane de amânare. Medicii sunt, în general, împotriva amânării, dar când am căutat date concrete despre asta, am constatat că nu există. Acum avem date pentru a dovedi cât de comună este amânare, dar sunt multe alte lucruri pe care nu le știm”, a spus Mattingly.

Centrele pentru Controlul Bolilor estimează că 1 din 3 americani nu doarme suficient. Descoperirile studiului sugerează că amânarea poate fi modul în care unii oameni luptă cu epuizarea.

„Atât de mulți oameni își amână alarmele pentru că atât de mulți oameni sunt obosiți cronic. Dacă doar 1 din 3 oameni doarme adecvat, înseamnă că mulți dintre noi apelează la alte mijloace pentru a gestiona oboseala”, a spus Mattingly.

Cine amână alarma mai des?

Au fost recrutați 450 de adulți salariați cu normă întreagă. Participanții au completat sondaje zilnice și un chestionar. Datele colectate de pe dispozitive portabile au măsurat durata somnului și ritmul cardiac. Potrivit studiului, Probabilitatea ca o femeie să-și amâne alarma era cu 50% mai mare decât în cazul bărbaților. Cei care își amânau alarmele făceau mai puțini pași decât alți respondenți și aveau mai multe perturbări ale somnului.

„Aceștia sunt oameni care au muncit timp de ani de zile, lucrători cu ‘gulere albe’ cu diplome avansate, iar 57% dintre ei își amână alarmele”, a spus Mattingly.

„În mod critic, aceste statistici sunt reprezentative doar pentru o populație mică care este probabil să fie în cea mai bună poziție în ceea ce privește obiceiurile de somn. Nu avem idee despre diferitele grupe de vârstă, cum ar fi adolescenții, despre gospodăriile cu venituri mai mici sau despre populațiile au fost private de somn de-a lungul timpului. Așadar, există șanse ca aceasta să fie o estimare conservatoare”, spune cercetătorul.

Studiul a luat în considerare și cronotipul fiecărui respondent, sau când preferă persoana respectivă să meargă la culcare și să se trezească. S-a constatat că ‘păsările de noapte’ își amână mai des alarmele și s-au dovedit a fi mai obosite în general. „În lumea de la 9 la 5, ‘păsările de noapte’ sunt pierzătoare”, a spus Mattingly.

De ce amânăm alarmele dacă tot ne simțim obosiți după aceea?

„O parte a obiectivului acestui studiu a fost să înțelegem de ce amânăm alarmele”, a spus Striegel.

„Este într-adevăr mai rău decât să te trezești la prima alarmă; este atât de diferit? Recomandarea împotriva alarmei este bine întemeiată, dar din câte ne putem da seama din fiziologie și din datele noastre, trezirea cu o singură alarmă sau apăsarea butonului de amânare și trezirea la a doua sau a treia alarmă nu sunt foarte diferite. Dacă aveți nevoie de o alarmă pentru că sunteți lipsit de somn, aceasta este problema”, a explicat el.

Atunci când respondenții a trebuit să se trezească în mod natural, fără ajutorul unei alarme, au dormit mai mult și au consumat mai puțină cofeină. Atât cei care amână, cât și ceilalți au avut parte de aceeași cantitate de somn. Cei care amână alarmele nu au ațipit mai des și nu s-au simțit obosiți mai des.

„Atunci când putem să dormim cât de mult vrem, corpul experimentează un răspuns la stres chiar înainte de a se trezi. Acest răspuns fiziologic ne face să ne simțim alerți când ne trezim”, a spus Mattingly.

Întreruperea ciclurilor naturale de somn cu o alarmă poate duce la o „inerție a somnului”, adică o senzație de oboseală sau amețeală. „Când te trezești dintr-o stare de somn REM, creierul tău este cel mai aproape de a fi complet treaz. Nivelurile hormonale care circulă în acel stadiu sunt diferite de cele dintr-un somn profund”, a spus Mattingly.

Este trezirea cu alarmă cu adevărat benefică?

Trezirea folosind alarma are o lovitură dublă, ocolind răspunsul natural la stres necesar pentru a te simți alert și făcându-te să te trezești cu o chimie a creierului nepotrivită.

Atât Striegel, cât și Mattingly spun că este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege potențialul impact negativ al amânării alarmei asupra sănătății, iar Mattingly a subliniat că cel mai bun sfat este ca toată lumea să doarmă cât de mult are nevoie corpul.

De ce amânăm alarmele, totuși? Oare există și beneficii?

„Dacă amâni alarma și asta te face mai alert când te urci la volan pentru a merge la muncă, acesta ar putea fi un beneficiu, chiar unul util”, a spus Mattingly .

„Dacă reduce dependența de cofeină, iată încă un beneficiu. Nu este în mod uniform rău, asemănător stresului. Unele tipuri de stres sunt bune, de aceea avem răspunsul de luptă sau fugi. Există momente și locuri potrivite pentru fiecare. Probabil că există cazuri în care amânarea alarmei este de fapt benefică”, a concluzionat cercetătorul.

Vă recomandăm să citiți și:

Visele urâte ar putea fi un semn al riscului de demență

Un nou tratament radical împotriva cancerului

Cum se dezvoltă, de fapt, creierul? Un studiu aruncă o nouă lumină asupra cogniției

Cum își schimbă forma o ciupercă mortală pentru a ajunge adânc în țesutul cerebral?