Sistemul de alarmă al creierului. Cum sunt suprimate gândurile intruzive și amintirile nedorite?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Noi cercetări arată că, pentru a suprima gândurile intruzive, creierul folosește un sistem de alarmă care avertizează și alte regiuni pentru a le inhiba. Astfel, o regiune a creierului poate detecta proactiv și reactiv nevoia de a inhiba amintirile nedorite.

Potrivit noului studiu, o parte a creierului detectează atunci când suntem pe cale să ne gândim la o amintire nedorită și alertează alte regiuni pentru a o suprima, indică cercetarea publicată în JNeurosci, prima revistă a Societății pentru Neuroștiință.

Echipa, condusă de Crespo García, a măsurat activitatea cerebrală a participanților atât cu EEG, cât și cu fMRI, în timp ce aceștia îndeplineau o sarcină de memorie.

Participanții au memorat seturi de cuvinte diferite, iar ulterior li s-a cerut fie să își amintească perechea de cuvinte de referință, fie să se concentreze doar pe cuvântul de referință.

O regiune a creierului poate detecta nevoia de a inhiba amintirile nedorite

Astfel, în urma studiului, cercetătorii au descoperit că în timpul suprimării proactive a memoriei, activitatea a crescut în cortexul cingular anterior (ACC), o regiune a creierului implicată în controlul cognitiv, în primele 500 de milisecunde ale sarcinii.

Cortexul cingular anterior a transmis informații către cortexul prefrontal dorsolateral (DLPFC), care apoi a inhibat activitatea în hipocamp, o regiune cheie pentru reamintirea memoriei.

Nivelurile de activitate în ACC și DLPFC au rămas scăzute pentru restul procesului, un semn care indică faptul că memoria a fost oprită suficient de devreme pentru a nu mai fi nevoie de suprimare.

În cazul în care memoria nu a fost suprimată la timp, ACC a generat o alarmă reactivă, mărindu-și activitatea pentru a semnala DLPFC să oprească intruziunea, raportează SciTechDaily.

Cum formează creierul amintiri?

Un mecanism surprinzător face ca hipocampul, o regiune a creierului crucială pentru memorie, să construiască punţi în timp şi transmite explozii de activitate care par întâmplătoare, dar, de fapt, fac parte dintr-un tipar complex care ajută creierul să facă asocieri în timp.

Astfel, aceasta este fundaţia pentru o înţelegere mai bună a tulburărilor legate de anxietate, traumă şi stres, la fel ca şi sindromul post-traumatic, în care un eveniment aparent neutru poate provoca un răspuns negativ.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cum deblochează interacțiunile sociale amintirile și răspunsurile emoționale în creier?

Cum stochează creierul amintirile? Oamenii de știință au descoperit răspunsul

Nostalgia și amintirile din copilărie, „tratamente” pentru ameliorarea durerii

Cercetătorii au identificat mecanismele cerebrale implicate în organizarea amintirilor