Home » Știință » Sistemul de alarmă al creierului. Cum sunt suprimate gândurile intruzive și amintirile nedorite?

Sistemul de alarmă al creierului. Cum sunt suprimate gândurile intruzive și amintirile nedorite?

Sistemul de alarmă al creierului. Cum sunt suprimate gândurile intruzive și amintirile nedorite?
Credit foto: Shutterstock
Publicat: 26.04.2022

Noi cercetări arată că, pentru a suprima gândurile intruzive, creierul folosește un sistem de alarmă care avertizează și alte regiuni pentru a le inhiba. Astfel, o regiune a creierului poate detecta proactiv și reactiv nevoia de a inhiba amintirile nedorite.

Potrivit noului studiu, o parte a creierului detectează atunci când suntem pe cale să ne gândim la o amintire nedorită și alertează alte regiuni pentru a o suprima, indică cercetarea publicată în JNeurosci, prima revistă a Societății pentru Neuroștiință.

Echipa, condusă de Crespo García, a măsurat activitatea cerebrală a participanților atât cu EEG, cât și cu fMRI, în timp ce aceștia îndeplineau o sarcină de memorie.

Participanții au memorat seturi de cuvinte diferite, iar ulterior li s-a cerut fie să își amintească perechea de cuvinte de referință, fie să se concentreze doar pe cuvântul de referință.

O regiune a creierului poate detecta nevoia de a inhiba amintirile nedorite

Astfel, în urma studiului, cercetătorii au descoperit că în timpul suprimării proactive a memoriei, activitatea a crescut în cortexul cingular anterior (ACC), o regiune a creierului implicată în controlul cognitiv, în primele 500 de milisecunde ale sarcinii.

Cortexul cingular anterior a transmis informații către cortexul prefrontal dorsolateral (DLPFC), care apoi a inhibat activitatea în hipocamp, o regiune cheie pentru reamintirea memoriei.

Nivelurile de activitate în ACC și DLPFC au rămas scăzute pentru restul procesului, un semn care indică faptul că memoria a fost oprită suficient de devreme pentru a nu mai fi nevoie de suprimare.

În cazul în care memoria nu a fost suprimată la timp, ACC a generat o alarmă reactivă, mărindu-și activitatea pentru a semnala DLPFC să oprească intruziunea, raportează SciTechDaily.

Cum formează creierul amintiri?

Un mecanism surprinzător face ca hipocampul, o regiune a creierului crucială pentru memorie, să construiască punţi în timp şi transmite explozii de activitate care par întâmplătoare, dar, de fapt, fac parte dintr-un tipar complex care ajută creierul să facă asocieri în timp.

Astfel, aceasta este fundaţia pentru o înţelegere mai bună a tulburărilor legate de anxietate, traumă şi stres, la fel ca şi sindromul post-traumatic, în care un eveniment aparent neutru poate provoca un răspuns negativ.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cum deblochează interacțiunile sociale amintirile și răspunsurile emoționale în creier?

Cum stochează creierul amintirile? Oamenii de știință au descoperit răspunsul

Nostalgia și amintirile din copilărie, „tratamente” pentru ameliorarea durerii

Cercetătorii au identificat mecanismele cerebrale implicate în organizarea amintirilor

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?
Semne că ești epuizat emoțional, nu doar obosit
Semne că ești epuizat emoțional, nu doar obosit
Semne că telefonul îți afectează concentrarea (chiar și atunci când nu îl folosești)
Semne că telefonul îți afectează concentrarea (chiar și atunci când nu îl folosești)
Poluarea luminoasă a crescut cu 16% la nivel mondial în doar 9 ani, dar schimbările nu sunt uniforme
Poluarea luminoasă a crescut cu 16% la nivel mondial în doar 9 ani, dar schimbările nu sunt uniforme