Vești proaste! Procrastinarea este asociată cu o sănătate precară, arată un nou studiu

Studiile au găsit o legătură între procrastinare și sănătatea precară. Aceasta este asociată cu niveluri mai ridicate de stres, stiluri de viață nesănătoase și întârzieri în a consulta un medic în legătură cu problemele de sănătate.

Cu toate acestea, aceste studii – prin modul în care au fost concepute – nu ne pot spune direcția relației. Oare amânarea cauzează o sănătate fizică și mentală precară, deoarece oamenii, să zicem, amână începerea unui nou regim de exerciții fizice sau consultarea unui medic în legătură cu o problemă de sănătate? Sau este invers? O stare de sănătate fizică precară, îi determină pe oameni să amâne pentru că nu au energia necesară pentru a îndeplini sarcina respectivă acum?

• Albert Einstein a avut dreptate: Timpul se scurge mai repede pe planeta Marte!
• Ce se întâmplă cu creierul atunci când lucrezi în echipă?

Cercetătorii au realizat un studiu longitudinal – adică un studiu care a urmărit oamenii pentru o perioadă de timp, făcând măsurători în diferite puncte ale studiului, scrie MedicalXpress.

Au recrutat 3.525 de studenți de la opt universități din Stockholm și din împrejurimi și le-au cerut să completeze chestionare la fiecare trei luni, timp de un an.

Procrastinarea, asociată cu depresie, anxietate și stres

Studiul, publicat în JAMA Network Open, a avut ca scop să investigheze dacă studenții care procrastinează au un risc mai mare de sănătate mentală și fizică precară. Dintre cei 3.525 de studenți pe care i-au recrutat, 2.587 au răspuns la chestionarul de urmărire nouă luni mai târziu, unde au fost măsurate mai multe rezultate privind sănătatea.

Pentru a înțelege modul în care procrastinarea se leagă de rezultatele ulterioare în materie de sănătate, studenții cu o tendință mai mare de a procrastina (conform scorului obținut pe o scală de procrastinare) la începutul studiului au fost comparați cu studenții cu o tendință mai mică. Rezultatele au arătat că nivelurile mai ridicate de amânare au fost asociate cu simptome ceva mai ridicate de depresie, anxietate și stres nouă luni mai târziu.

Studenții cu niveluri mai ridicate de amânare au fost, de asemenea, mai predispuși să raporteze dureri la nivelul umerilor sau al brațelor (sau la ambele), o calitate mai proastă a somnului, mai multă singurătate și mai multe dificultăți financiare.

Există și vești bune

Aceste asocieri au rămas chiar și atunci când s-au luat în considerare alți factori care ar putea afecta asocierea, cum ar fi vârsta, sexul, nivelul de educație al părinților și diagnosticele fizice și psihiatrice anterioare.

Deși niciun rezultat specific de sănătate nu a fost puternic asociat cu procrastinarea, rezultatele sugerează că procrastinarea poate fi importantă pentru o gamă largă de rezultate de sănătate, inclusiv probleme de sănătate mintală, dureri și un stil de viață nesănătos.

Există însă și vești bune. Studiile clinice au arătat că terapia cognitiv-comportamentală este eficientă în reducerea procrastinării.

Tratamentul ajută persoana să depășească procrastinarea prin împărțirea obiectivelor pe termen lung în obiective pe termen scurt, prin gestionarea distragerilor (cum ar fi oprirea telefoanelor mobile) și prin menținerea concentrării asupra unei sarcini în ciuda trăirii unor emoții negative.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Procrastinezi? Trucul extrem de simplu al fondatorului Instagram-ului te va face să scapi de obiceiul dăunător

Bacteriile intestinale influențează sănătatea creierului, arată un studiu pe șoareci

Nesiguranța alimentară duce la cheltuieli de sănătate mai mari

Oamenii de știință au dezvoltat primul „vagin pe cip” pentru a studia sănătatea vaginală