O nouă legătură între izolarea socială și riscul de demență

Factorii determinanți ai stilului de viață social, inclusiv izolarea socială, sunt asociați cu factorii de risc de neurodegenerare, potrivit unui nou studiu publicat de Kimia Shafighi de la Universitatea McGill, Canada, și colegii săi.

Boala Alzheimer și demențele asociate (ADRD) reprezintă o criză de sănătate publică în creștere, cu un cost global anual de peste 1 trilion de dolari americani.

• Descoperire surprinzătoare: Organismele vii emit lumină până când mor
• Știința confirmă: profesia influențează personalitatea și viceversa

Există tot mai multe dovezi că izolarea socială este asociată cu un risc crescut de ADRD, dar legăturile dintre stilul de viață social și alți factori de risc cunoscuți pentru ADRD nu sunt bine înțeleși.

În noua lucrare, cercetătorii au studiat date despre 502.506 participanți la UK Biobank și 30.097 de persoane înscrise în Canadian Longitudinal Study of Aging.

Ambele studii au avut chestionare care au inclus întrebări despre singurătate, frecvența interacțiunii sociale și sprijinul social, scrie EurekAlert.

Numărul cazurilor de Alzheimer și demență continuă să fie în creștere

Studiul a descoperit o gamă largă de asocieri între factorii de risc potențial modificabili ai ADRD și atât singurătatea, cât și lipsa de sprijin social.

Persoanele care fumau mai mult, consumau alcool în exces, aveau tulburări de somn și nu participau frecvent la activități fizice ușoare sau viguroase – toți factori de risc cunoscuți pentru ADRD – aveau șanse mai mari de a fi singure și de a nu avea sprijin social.

De exemplu, în cadrul CLSA, o participare mai regulată la exerciții fizice cu alte persoane a fost asociată cu o scădere cu 20,1% a șanselor de a se simți singur și cu o scădere cu 26,9% a șanselor de a avea un sprijin social deficitar.

O țintă promițătoare pentru acțiuni clinice preventive

Factorii de sănătate fizică și mentală legați anterior de ADRD, cum ar fi bolile cardiovasculare, deficiențele de vedere sau de auz, diabetul și comportamentele nevrotice și depresive, au fost, de asemenea, asociați cu izolarea socială atât subiectivă, cât și obiectivă.

În cadrul UKBB, de exemplu, dificultatea de a auzi cu zgomot de fond a corespuns unei creșteri de 29,0% a șanselor de a se simți singur și unei creșteri de 9,86% a șanselor de a nu avea sprijin social.

Autorii concluzionează că izolarea socială, care poate fi modificată mai ușor decât factorii genetici sau factorii de risc de sănătate, ar putea fi o țintă promițătoare pentru acțiuni clinice preventive și intervenții politice.

Studiul a fost publicat în PLOS ONE.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un nou studiu a descoperit o potențială cauză ascunsă a demenței

Test de cultură generală. Care este diferența dintre demență și Alzheimer?

Scobitul în nas ar putea crește riscul de Alzheimer și demență

Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a reduce riscul de demență?