Prețurile mari ale medicamentelor nu sunt justificate de cheltuielile de cercetare, spun experții

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Prețurile mari ale medicamentelor nu sunt justificate de cheltuielile industriei pentru cercetare și dezvoltare (R&D), susțin experții într-un articol de analiză.

Articolul poate fi parcurs în The BMJ.

• Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce…
• Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?

Aris Angelis și colegii lui subliniază că, din 1999 până în 2018, cele mai mari 15 companii biofarmaceutice din lume au cheltuit mai mult pe activități de vânzare, generale și administrative (care includ marketingul) decât pe cercetare și dezvoltare și că majoritatea noilor medicamente dezvoltate în această perioadă au oferit puține beneficii sau chiar niciun beneficiu clinic față de tratamentele existente.

Prin reorientarea cheltuielilor, experții spun că producătorii de medicamente „ar putea oferi mai multe medicamente inovatoare la prețuri accesibile” și solicită acțiuni guvernamentale pentru a încuraja cercetarea și dezvoltarea orientate către prioritățile de sănătate publică.

Prețurile mari ale medicamentelor nu rezultă din cercetare și dezvoltare

Preocupările cu privire la prețurile mari ale medicamentelor au crescut în ultimul deceniu, scriu experții. În SUA, prețurile nete estimate ale medicamentelor eliberate pe bază de rețetă recent lansate au crescut de la o medie de aproximativ 1.400 de dolari pe an în 2008 la peste 150.000 de dolari pe an în 2021 și chiar și medicamentele vechi și obișnuite au înregistrat creșteri inexplicabile de preț în ultimii ani.

Industria biofarmaceutică a susținut de mult timp că sunt necesare prețuri mari pentru a susține cercetarea și dezvoltarea noilor medicamente. Și în timp ce autorii recunosc că există riscuri financiare mari asociate cu aducerea de noi medicamente pe piață, ei spun că analiza cheltuielilor producătorilor de medicamente în raport cu produsele ridică întrebări cu privire la această afirmație.

De exemplu, rapoartele financiare disponibile public din 1999 până în 2018 arată că cele mai mari 15 companii biofarmaceutice au avut venituri totale de 7,7 miliarde de dolari. În această perioadă, companiile au cheltuit 2,2 miliarde dolari pe costurile legate de activitățile de vânzare, generale și administrative și 1,4 miliarde dolari pentru cercetare și dezvoltare, conform Medical Xpress.

Majoritatea acelorași companii au cheltuit mai mult cumpărând propriile acțiuni, o practică cunoscută sub numele de răscumpărare de acțiuni, decât pentru cercetare și dezvoltare în această perioadă, notează autorii, ceea ce ridică întrebări cu privire la angajamentele față de cercetarea biofarmaceutică cu adevărat valoroasă și riscantă.

Investițiile importante în dezvoltarea de noi medicamente sunt ignorate

Justificarea prețurilor mari la medicamente pentru a compensa cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare ignoră, de asemenea, investițiile publice considerabile în descoperirea și dezvoltarea medicamentelor, adaugă experții. Asta înseamnă că societatea plătește probabil de două ori pentru medicamente noi, mai întâi sub formă de cercetare subvenționată public și apoi prin prețurile mari ale produselor.

În plus, majoritatea medicamentelor noi oferă o valoare clinică adăugată mică sau chiar nicio valoare, se explică în analiză.

De exemplu, în anii 1970 și 1980, aproximativ 1 din 6 (16%) medicamente noi aprobate de FDA au oferit câștiguri terapeutice importante. Cu toate acestea, analizele rapoartelor de evaluare a medicamentelor efectuate de organismele de evaluare a tehnologiei sănătății din Franța și Germania în anii 2010 sugerează că majoritatea medicamentelor noi oferă o valoare clinică adăugată mică sau nicio valoare, doar o mică parte oferind îmbunătățiri importante sau majore.

Angelis și colegii săi recunosc că, de partea pozitivă a lucrurilor, majoritatea produselor aflate în curs de dezvoltare în perioada 1997-2016 au vizat mecanisme noi de acțiune; dar ei spun că atenția s-a mutat de la medicamentele de succes, care vizează de obicei bolile cronice și sunt vândute în cantități mari la nivel global, către medicamentele „de nișă”, care vizează boli rare sau au utilizări limitate, pentru care se pot percepe prețuri mari.

Problema cu prețurile mari ale medicamentelor nu poate fi rezolvată fără implicarea tuturor

„Având în vedere suma cheltuită pentru activități care nu sunt de cercetare și dezvoltare și că majoritatea medicamentelor noi adaugă valoare terapeutică mică sau nu aduc nicio valoare, teoretic, industria biofarmaceutică ar putea genera inovații mai valoroase din punct de vedere medical cu resursele existente”, se menționează în analiză.

„Însă este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple fără intervenție guvernamentală sau reglementare de-a lungul ciclului de viață al noilor medicamente”, au scris experții.

Ca atare, ei susțin că guvernele, factorii de decizie, autoritățile de reglementare a medicamentelor, organismele de evaluare a tehnologiei sănătății și plătitorii „trebuie să regândească stimulentele pentru inovații biofarmaceutice valoroase, creând politici și medii de reglementare care vor îndeplini obiectivele de sănătate publică”.

„Lumea are nevoie de un ecosistem de sănătate-industrial bazat cu adevărat pe valoare pentru a stimula și recompensa îmbunătățirea sănătății populației pe tot parcursul ciclului de viață al noilor medicamente”, concluzionează ei.

Vă recomandăm să citiți și:

Pielea umană artificială deschide calea către o nouă terapie împotriva cancerului de piele

Meditația poate îmbunătăți flora intestinală și sistemul imunitar

Cercetătorii au identificat neuronii care pot „mirosi” pericolul

Cercetătorii au creat AI-ul care prezice riscul de delir în ATI