Un „tsunami” înregistrat în norii lui Venus a fost studiat de cercetători

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un grup de cercetători de la Universitatea din Sevilla, Spania, în colaborare cu experți ai Universității din Țara Bascilor, a condus primul studiu detaliat al evoluției discontinuității norilor lui Venus. Valul atmosferic uriaș seamănă cu un „tsunami” care se propagă în cei mai adânci nori ai planetei și ar putea juca un rol foarte important în accelerarea atmosferei rapide a lui Venus. 

Observațiile au fost efectuate fără întrerupere timp de 100 de zile.

Această lucrare, publicată în Astronomy & Astrophysics, a dezvăluit un eveniment cu adevărat neașteptat, deoarece imaginile în ultraviolete realizate de camera UVI de la bordul misiunii Akatsuki (care ne permite să vedem cei mai înalți nori de pe Venus) par să reflecte faptul că discontinuitatea a fost capabilă să se propage timp de câteva ore până la aproximativ 70 de kilometri deasupra suprafeței lui Venus.

Vânturile de pe Venus

„Acest lucru este surprinzător, deoarece până acum discontinuitatea părea prinsă în cei mai adânci nori și nu o observasem niciodată la o altitudine atât de mare”, a explicat cercetătorul de la Universitatea din Sevilla și membru al acestei misiuni, Javier Peralta, conform Phys.org.

În acest sens, imaginile Akatsuki nu numai că indică faptul că discontinuitatea s-ar fi putut propaga în norii superiori ai lui Venus, dar ne ajută să înțelegem și motivele acestei deplasări. În general, regiunile în care vânturile au aceeași viteză ca un val acționează ca o „barieră” fizică pentru propagarea acelui val.

Deoarece vânturile cresc treptat cu înălțimea pe Venus și au viteze mai mari decât discontinuitatea din vârful norilor, discontinuitatea încearcă să se propage în sus din norii adânci, dar întâlnește acest obstacol în drumul său și, în cele din urmă, se disipează.

Atmosfera lui Venus s-ar roti de 60 de ori mai repede decât suprafața

Astfel, experții au fost surprinși atunci când au măsurat vânturile în norii de înălțime cu Akatsuki. Cercetătorii au descoperit că acestea erau neobișnuit de lente în prima jumătate a anului 2022, de câteva ori mai lente decât discontinuitatea în sine.

Iar dacă vânturile cresc mult mai încet odată cu înălțimea, discontinuitatea are nevoie de mai mult timp pentru a găsi regiuni atmosferice la fel de rapide ca ea, ceea ce îi permite să se propage la altitudini mai mari.

„Măsurarea vânturilor de pe Venus este esențială pentru a încerca să explicăm de ce atmosfera lui Venus se rotește de 60 de ori mai repede decât suprafața. Acest fenomen atmosferic este cunoscut sub numele de super rotație. Se întâmplă și pe Titan, satelitul lui Saturn, și pe multe exoplanete, dar după mai bine de jumătate de secol de cercetări, încă nu putem explica în mod satisfăcător acest fenomen”, a explicat cercetătorul.

Vă mai recomandăm și: 

Cercetătorii au detectat o nouă structură ciudată de „bule moleculare” în spațiu

Un nou tip de baterie dezvoltat de NASA ar permite explorarea unei planete infernale

Două dintre lunile lui Uranus ar putea susține oceane active

Un instrument de pe satelitul SWOT al NASA s-a defectat pe orbită