Analizele ADN au arătat că un pește declarat dispărut de fapt trăiește bine-mersi

Coregonus oxyrinchus, un pește oficial dispărut trăiește bine-mersi; acesta se găsea în estuarele Mării Nordului.

Cercetătorii de la Universitatea din Amsterdam (Țările de Jos) și de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra (Anglia) au extras ADN din mai multe exemplare conservate în muzeu, cu o vechime de până la 250 de ani. Apoi, au comparat ADN-ul acestor pești de muzeu cu ADN-ul de la diferite specii care apar în prezent. Biologii nu au găsit aproape nicio diferență genetică între Coregonus oxyrinchus și o specie numită păstrăv argintiu. Deoarece această specie încă este comună, Coregonus oxyrinchus nu a dispărut.

• Un „rechin auriu” prins în largul Americii Centrale suferă de o afecțiune rară
• Lacul din Canada care este pe cât de colorat, pe atât de urât mirositor

Într-o lucrare recentă din revista BMC Ecology and Evolution, cercetătorii descriu modul în care au izolat ADN-ul mitocondrial din pește. Ei au reușit chiar să obțină o mică bucată de ADN dintr-un exemplar uscat din Marea Nordului din 1754, care a fost folosit de Linnaeus pentru descrierea oficială a speciei. Apoi, au folosit ADN-ul pentru a crea un arbore filogenetic, în care toți indivizii de Coregonus oxyrinchus examinați au ajuns în același grup cu păstrăvul argintiu (Coregonus lavaretus).

Un pește oficial dispărut trăiește bine-mersi

Un pește oficial dispărut trăiește bine-mersi. Potrivit cercetătorilor, peștele „dispărut” nu este, prin urmare, o specie separată. „Păstrăvul argintiu este destul de răspândit în Europa de Vest și de Nord, atât în râuri și lacuri de apă dulce, cât și în estuare și în mare. Pentru că nu am găsit nicio diferență între speciile din trecut și cele de astăzi, noi nu considerăm că peștele este dispărut”, spune Rob Kroes, de la Universitatea din Amsterdam.

Și atunci cum este posibil ca să fi fost declarat oficial dispărut în 2008? „Se întâmplă adesea să existe o confuzie în ceea ce privește dacă animalele sunt sau nu o singură specie. Mai ales când sunt implicați pești. Ei au adesea multe variații în trăsăturile morfologice în cadrul unei specii. În acest caz, biologii au crezut de mult că Coregonus oxyrinchus este o specie diferită de păstrăvul argintiu din cauza lungimii botului și a numărului de branhii. Dar aceste trăsături pur și simplu nu sunt potrivite pentru a spune că Coregonus oxyrinchus este o specie diferită. Cercetarea noastră a ADN-ului arată acum clar că nu este”, spune Kroes.

Legile europene de protejare a naturii sunt confuze

O schimbare a numelui oficial latin al speciei pare potrivită acum. Cu toate acestea, o ajustare definitivă a numelui necesită un pic de cercetare suplimentară asupra ADN-ului peștelui uscat din 1754. Potrivit cercetătorilor, acest lucru va fi dificil de realizat, notează Phys.org.

„ADN-ul este vechi și deteriorat, dar cred că ar trebui să încercăm. În acest moment, statutul protejat al diferitelor coregonide este o mizerie. Potrivit IUCN, Coregonus oxyrinchus din Marea Nordului este dispărut; în același timp, există diverse legi europene pentru natură care afirmă că atât Coregonus oxyrinchus, cât și păstrăvul argintiu sunt specii care trebuie protejate. Așa că, de fapt, protejăm o specie dispărută care înoată chiar în acest moment”, concluzionează Kroes.

Vă recomandăm să citiți și:

„Aur plutitor” în valoare de 500.000 de dolari, găsit într-o balenă moartă

Cum au apărut plantele carnivore?

Care sunt cele mai rapide păsări înotătoare? Secretul stă în aripi!

Unele arahnide au trei versiuni de masculi. Cum e posibil?