Cine a construit mega-forturile din Epoca Bronzului din Europa?

A fost nevoie de o perspectivă aeriană pentru ca arheologii să descopere că oamenii preistorici din Europa Centrală și de Est încă prosperau în mega-forturile din Epoca Bronzului Târziu.

Este o descoperire importantă, deoarece societățile din Bazinul Carpatic erau considerate a fi într-o stare de fragmentare și de prăbușire în acea perioadă.

• Este sau nu adevărat că 1 din 200 de bărbați este un descendent direct al lui…
• Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani

De fapt, majoritatea civilizațiilor din jurul Mediteranei și a mărilor adiacente se îndreptau către dezastru, cunoscut sub numele de prăbușirea din Epoca Bronzului Târziu.

Cum au fost descoperite mega-forturile din Epoca Bronzului?

O echipă internațională, condusă de arheologul Barry Molloy, de la University College Dublin (Irlanda), și-a început investigația pe teren efectuând cercetări, excavări și prospecțiuni geofizice. Dar abia când au integrat fotografii aeriene și imagini de satelit ale Bazinului Carpatic de Sud din Europa Centrală, cunoscut pentru conținutul său de cetăți preistorice, imaginea completă a fost dezvăluită.

„Câteva dintre cele mai mari situri, le numim mega-forturile din Epoca Bronzului, sunt cunoscute de câțiva ani, cum ar fi Gradište Iđoš, Csanádpalota, Sântana sau uimitoarea Corneşti Iarcuri”, a spus Molloy.

Corneşti Iarcuri, cea mai mare cetate din Epoca Bronzului din Europa, este înconjurată de 33 km de șanțuri și metereze, mult mai mari decât cetățile și fortificațiile altor civilizații din Epoca Bronzului, cum ar fi hitiții, micenienii sau egiptenii.

De ce nu s-au prăbușit la momentul respectiv societățile din Bazinul Carpatic?

În anul 1600 î.Hr., aceste noduri centrale mari au fost abandonate, ceea ce i-a determinat pe arheologi să presupună că societatea s-a prăbușit în totalitate, prevestind soarta multor civilizații din Epoca Bronzului Târziu.

Cu toate acestea, Molloy și echipa sa nu mai cred că acest lucru a fost în întregime valabil pentru societățile din bazinul carpatic, cel puțin nu până în secolul al XIII-lea î.Hr., scrie Science Alert.

„Aceste situri masive nu au stat izolate, ele făceau parte dintr-o rețea densă de comunități strâns legate și dependente una de cealaltă. La apogeul lor, oamenii care trăiau în această rețea din Pannonia de Jos au fost probabil zeci de mii”, a spus Molloy.

Cu toate că aceste centre de putere imense erau în declin, în perioada 1600-1450 î.Hr., oamenii din Câmpia Pannoniană de Sud formau propriile lor entități politice, sau state politice mici, într-o rețea de așezări monumentale și situri mai mici, cele mai multe în jur de 5 km unul de celălalt.

Molloy și echipa sa au descoperit peste 100 de astfel de așezări dens amplasate în regiunea cu altitudine scăzută, care păreau să se bazeze pe căile navigabile și pe zonele mlăștinoase adiacente pentru resurse.

Mega-forturile din Epoca Bronzului arată cum coexistau comunitățile preistorice

Acest lucru i-ar fi putut ajuta pe oameni să amâne unele dintre impacturile legate de climă care au catalizat prăbușirea altor așezări din Epoca Bronzului Târziu, cu toate acestea, începând cu anul 1250 î.Hr., lipsa de ploaie a început să își pună amprenta asupra acestor societăți orientate către zonele mlăștinoase. Până în anul 1200 î.Hr., practic toate aceste situri au fost abandonate în masă.

„Este fascinant să descoperi aceste noi entități politice și să vezi cum erau ele legate de societăți influente bine cunoscute, dar și să constați cât de dramatic au suferit într-un val de crize care a lovit această regiune extinsă”, spune Molloy.

Un centru important de inovație, politică și comerț

Aceste societăți pun la îndoială multe aspecte ale preistoriei europene și par să fi fost un centru important de inovație, politică și comerț în perioada 1500-1200 î.Hr. Cercetătorii descriu aceste comunități ca fiind interdependente și strâns împletite, operând la un nivel aproape total-teritorial, cu instituții sociale complexe și structuri de putere conexe pentru a gestiona interacțiunea, cooperarea, competiția și violența.

„Am reușit să definim un peisaj întreg de așezări, complet cu hărți ale dimensiunii și așezării siturilor, până la locațiile caselor oamenilor din interiorul acestora”, a spus Molloy.

„Acest lucru oferă cu adevărat o perspectivă fără precedent asupra modului în care acești oameni din Epoca Bronzului au trăit unii cu ceilalți și cu mulți dintre vecinii lor”, a încheiat cercetătorul.

Studiul a fost publicat în PLOS ONE.

Vă recomandăm să citiți și:

Au descoperit arheologii Arca lui Noe?

Nemrut Dagi și sanctuarul populat cu statui

Test de cultură generală. Când a descoperit omul focul?

O piramidă uriașă îngropată în Indonezia ar putea fi cea mai veche din lume