Un studiu a găsit o legătură între navetă și sănătatea mintală proastă

Nimeni nu vrea să fie blocat în trafic, mai ales având în vedere studiile care arată legătura dintre navetă și sănătatea mintală precară.

Navetele lungi zilnice pot lăsa puțin timp liber, oamenii tinzând să fie mai puțin activi fizic, supraponderali, să consume mai mult alcool și să doarmă prost ca rezultat.

• Canada vrea să atingă obiectivul NATO de 2% mai devreme
• Cea mai mare licitație cu obiecte ale prințesei Diana

Staționarea în trafic poate crește, de asemenea, tensiunea arterială, a constatat un studiu, nu din cauza frustrării, ci din cauza aerului poluat inhalat de șoferi.

Aceste efecte asupra sănătății nu se simt poate nicăieri mai acut decât în Coreea de Sud, o țară despre care se consideră că are unul dintre cele mai mari timpi medii de navetă și cele mai mari rate de depresie dintre țările OCDE.

Cu toate acestea, s-au făcut puține cercetări cu privire la legătura dintre navetă și sănătatea mintală în populațiile asiatice sau pentru a înțelege modul în care efectele fizice pot duce la sănătate mintală precară, cum ar fi depresia.

Până acum, legătura dintre navetă și sănătatea mintală a fost puțin studiată

Un nou studiu, realizat pe peste 23.000 de persoane a remediat această lacună în cercetare, constatând că sud-coreenii care fac naveta mai mult de o oră au cu 16% mai multe șanse să experimenteze simptome depresive decât cei cu navete mai scurte, de sub 30 de minute.

Dong-Wook Lee, cercetător în domeniul sănătății publice la Universitatea Inha (Coreea de Sud), și colegii săi au analizat datele privind participanții de vârstă activă la cel de-al cincilea studiu coreean asupra condițiilor de muncă, un sondaj reprezentativ național realizat în 2017.

Participanții la sondaj au răspuns la întrebări bazate pe indicele de bunăstare al Organizației Mondiale a Sănătății, cu cinci puncte, din care cercetătorii le-au acordat scoruri pentru starea lor de sănătate mintală, explică Science Alert.

Timpul mediu zilnic petrecut în navetă a fost de 47 de minute. Acest lucru echivalează cu aproape 4 ore de navetă pe săptămână pentru cei care lucrează 5 zile.

Un sfert dintre cei 23.415 respondenți au raportat că experimentează simptome depresive, evaluate în funcție de scorurile lor ale indicelui, mult departe de o evaluare sau un diagnostic medical de orice fel.

Pe cine afectează naveta cel mai mult?

Deși studiul nu arată o relație cauză-efect, legătura dintre navetele de peste o oră și sănătatea mintală precară a fost cel mai puternică la bărbații care erau necăsătoriți, lucrau mai mult de 52 de ore pe săptămână și nu aveau copii.

La femei, timpul îndelungat petrecut în navetă a fost cel mai puternic asociat cu simptomele depresive la cele cu venituri mici, la cele care lucrau în schimburi și la cele care aveau copii.

„Având mai puțin timp la dispoziție, oamenii ar putea să nu aibă timp să-și reducă stresul și să combată oboseala fizică prin somn, hobby-uri și alte activități”, au declarat cercetătorii.

Deși analiza a fost ajustată pentru vârstă, orele de muncă săptămânale, venit, ocupație și lucrul în schimburi (toți factorii care ar putea afecta sănătatea mintală), mulți dintre factorii individuali de risc pentru simptomele depresive, cum ar fi istoricul familial, nu au putut fi luați în considerare.

Datele naționale ale sondajului coreean nu specificau modurile de transport folosite de navetiști. Cu toate acestea, trecerea de la conducerea unei mașini la transportul activ, cum ar fi ciclismul sau mersul pe jos, poate îmbunătăți sănătatea mintală a navetiștilor, a arătat un studiu din 2018 cu aproape 4.500 de participanți la un sondaj din Marea Britanie.

Este posibil ca legătura dintre navetă și sănătatea mintală să aibă și aspecte pozitive?

Există și câteva aspecte pozitive posibile ale unei navete mai lungi pe care nu ar trebui să le ignorăm: unii navetiști descriu călătoriile lungi spre casă ca fiind un moment bun pentru a se „deconecta” sau a se desprinde de muncă.

De asemenea, merită menționat faptul că sondajul coreean a fost efectuat înainte de pandemie, care a adus o schimbare dramatică în modul în care lucrăm; dar nu toată lumea poate lucra de acasă.

„Asocierea dintre timpul lung petrecut în navetă și simptomele depresive înrăutățite s-a dovedit a fi mai puternică în rândul muncitorilor cu venituri mici”, notează cercetătorii. „Cu toate acestea, tranziția către lucrul de acasă are loc mai rapid în rândul lucrătorilor din birouri și cu venituri mari” decât în rândul celor cu venituri mici.

„Reducerea timpului și distanței de călătorie prin îmbunătățirea transportului poate oferi un mediu de navetă mai bun pentru oameni și le poate îmbunătăți sănătatea”, concluzionează cercetătorii.

Studiul a fost publicat în Journal of Transport & Health.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu amplu dezvăluie modul în care dieta mediteraneană ar putea afecta creierul

Un lucru îngrozitor se întâmplă cu unghiile astronauților, după o plimbare în spațiu

Cercetătorii au aflat în sfârșit de ce vinul roșu ne dă dureri de cap

Loviturile cu capul în meciurile de fotbal, asociate cu declinul funcției cerebrale