Loviturile cu capul în meciurile de fotbal, asociate cu declinul funcției cerebrale

Un nou studiu prezentat la întâlnirea anuală a Societății Radiologice din America de Nord (RSNA) asociază loviturile cu capul din meciurile de fotbal cu o scădere măsurabilă în microstructura și funcția creierului într-o perioadă de doi ani.

„Astăzi există o îngrijorare enormă la nivel mondial cu privire la leziunile cerebrale în general și la potențialul ca loviturile cu capul din fotbal să cauzeze efecte adverse pe termen lung asupra creierului în special”, a spus autorul principal, dr. Michael L. Lipton, profesor de radiologie la Colegiul de Medici și Chirurgi Vagelos de la Universitatea Columbia (SUA) și profesor asociat de inginerie biomedicală la Universitatea Columbia.

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

„O mare parte din această îngrijorare se referă la potențialul ca schimbările din timpul tinereții adulte să confere un risc pentru neurodegenerare și demență mai târziu în viață”, a continuat el.

Loviturile cu capul prezintă un risc de neurodegenerare

Deși cercetările anterioare au examinat efectele adverse ale acestor lovituri din fotbal asupra creierului la un singur moment în timp, acest nou studiu a analizat schimbările creierului pe o perioadă de doi ani.

Studiul a inclus 148 de jucători amatori de fotbal adulți tineri (vârsta medie 27 de ani, 26% femei). Echipa de cercetare a dezvoltat un chestionar specializat pentru jucători pentru a determina cât de des lovesc mingea cu capul, scrie Eurek Alert.

„Când am început, nu exista o metodă pentru evaluarea numărului de lovituri la cap pe care le-a experimentat un jucător. Așa că am dezvoltat un chestionar epidemiologic structurat, care a fost validat în mai multe studii” a spus Dr. Lipton.

Chestionarul constă într-o serie de întrebări despre cât de des joacă, se antrenează și lovește mingea cu capul o persoană și în ce tip de situații. Expunerea la lovituri de cap timp de doi ani a fost clasificată ca fiind scăzută, moderată sau ridicată.

Jucătorii au fost evaluați pentru învățarea și memoria verbală și au fost supuși imagisticii prin tensor de difuzie (DTI), o tehnică de RMN, la momentul înscrierii în studiu și doi ani mai târziu. DTI caracterizează microstructura creierului prin urmărirea mișcării microscopice a moleculelor de apă prin țesut.

Ce au descoperit cercetătorii?

Comparativ cu rezultatele testelor de bază, grupul cu lovituri de cap multiple (peste 1.500 de lovituri în doi ani) a prezentat o creștere a difuzivității în regiunile frontale ale materiei albe și o scădere a indicelui de dispersie a orientării (o măsură a organizării creierului) în anumite regiuni ale creierului după doi ani de expunere. Analiza a fost ajustată pentru variabile precum vârsta, sexul, educația și istoricul de comoții cerebrale.

„Analiza noastră a arătat că nivelurile ridicate de lovituri cu capul pe parcursul celor doi ani au fost asociate cu schimbări în microstructura creierului similare cu constatările din leziunile cerebrale traumatice ușoare. Loviturile cu capul multiple au fost de asemenea asociate cu o scădere în performanța învățării verbale. Acesta este primul studiu care arată o schimbare a structurii creierului pe termen lung legată de loviturile la cap în fotbal”, a spus Dr. Lipton.

Dr. Lipton și colegii săi au prezentat și un alt studiu în care au folosit DTI pentru a investiga asocierea dintre impacturile repetate ale capului din fotbal și performanța învățării verbale.

Un al doilea studiu despre loviturile cu capul din fotbal

În al doilea studiu, cercetătorii au analizat loviturile de cap pe o perioadă de 12 luni înainte de DTI și testarea performanței învățării verbale la 353 de jucători amatori de fotbal (vârsta 18-53 de ani, 27% femei). Spre deosebire de cercetările anterioare, care s-au concentrat pe regiunile profunde ale materiei albe, acest studiu a utilizat o tehnică nouă, folosind parametri DTI pentru a evalua integritatea interfeței dintre materia cenușie și cea alba a creierului mai aproape de craniu.

„În mod important, noua noastră abordare studiază o regiune a creierului care este susceptibilă la leziuni, dar care a fost neglijată din cauza limitărilor metodelor existente. Aplicarea acestei tehnici are potențialul de a dezvălui amploarea leziunilor cauzate de loviturile repetate cu capul, dar și de comoții cerebrale și leziuni cerebrale traumatice într-o măsură care nu era posibilă anterior”, a spus Dr. Lipton.

Cercetătorii au constatat că interfața normală ascuțită dintre materia cenușie și cea albă a fost diminuată proporțional cu expunerea crescută la lovituri de cap.

Inofensive sau conferă un risc semnificativ?

„Am folosit DTI pentru a evalua claritatea tranziției de la materia cenușie la cea albă. În diverse tulburări ale creierului, ceea ce este în mod tipic o distincție clară între aceste două țesuturi cerebrale devine o tranziție mai graduală sau mai puțin clară”, a spus Dr. Lipton.

El a adăugat că integritatea interfeței dintre materia cenușie și cea albă ar putea juca un rol cauzal în asocierea adversă dintre impacturile repetate ale capului și performanța cognitivă.

„Aceste constatări contribuie la conversația în curs și la dezbaterea controversată cu privire la faptul dacă loviturile de cap în fotbal sunt inofensive sau conferă un risc semnificativ”, a spus el.

Concluziile au fost raportate la întâlnirea anuală a Societății Radiologice din America de Nord (RSNA).

Vă recomandăm să citiți și:

Cum ne ajută mâncarea să prevenim depresia?

Când ar trebui să ne îngrijoreze tusea?

Un studiu descoperă un dezavantaj surprinzător al exercițiilor fizice

Creierul copiilor este modelat de timpul petrecut pe dispozitive digitale, arată studiile