„O sclipire de cupru ne-a atras atenția”: Pumnal vechi de 4.000 de ani, descoperit într-o peșteră din Italia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Arheologii au descoperit un pumnal vechi de 4.000 de ani, din cupru, și fragmente de cranii umane într-o peșteră din Italia. Peștera a fost clar folosită pentru înmormântări și conține și rămășițele unei vechi vetre.

„Momentul în care am descoperit acest pumnal vechi de 4.000 de ani a fost de neuitat. Abia ne venea să credem: găsirea artefactelor din metal, mai ales a unui cuțit, a fost complet neașteptată în acest context”, a declarat Federico Bernardini, arheolog la Universitatea Ca’ Foscari din Veneția (Italia).

• Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului
• Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar

Înmormântările în peșteri sau adăposturi de piatră erau comune în această regiune cu între 4.500 și 4.000 de ani în urmă, în perioada târzie a Epocii Cuprului (2750-2200 î.Hr.) și începutul Epocii Bronzului (2200-950 î.Hr.). Însă descoperirea cuțitului a fost surprinzătoare, deoarece astfel de artefacte rare sunt de obicei găsite în locuri de cult, a spus Bernardini, care conduce săpăturile pentru universitate în parteneriat cu alte instituții italiene și slovene.

Un cuțit vechi de 4.000 de ani, din cupru, le-a atras atenția arheologilor

„Pe măsură ce am îndepărtat cu grijă ultimele straturi de sol, o sclipire de cupru ne-a atras atenția”, a spus Bernardini, adăugând că au recunoscut imediat importanța descoperirii.

Cuțitul este unul dintre numeroasele artefacte descoperite în Peștera Tina Jama, situată pe „Platoul Karstic” de calcar erodat de la granița de nord-est a Italiei cu Slovenia. Alături de alte descoperiri din peșteră, cuțitul contribuie la datarea și înțelegerea abilităților tehnologice ale diferitelor grupuri de oameni care au ocupat peștera în diverse perioade cu între 9.000 și 4.000 de ani în urmă, scrie Live Science.

„Investigațiile sunt încă în desfășurare, dar ne permit să colectăm date valoroase pentru a reconstrui preistoria zonei”, a declarat Bernardini. Potrivit unei declarații a universității, săpăturile au dezvăluit straturi din ultimele etape ale Epocii Cuprului și începutul Epocii Bronzului, înainte ca secretul adăugării staniului în cupru pentru a obține bronz să fie cunoscut.

Descoperirile din a doua jumătate a mileniului III î.Hr. sunt „cruciale pentru înțelegerea transformărilor tehnologice, culturale și sociale ale Europei din acea perioadă”, a spus Elena Leghissa, arheolog la Academia de Științe și Arte din Slovenia, care conduce echipa slovenă.

Arheologii utilizează o „abordare metodologică riguroasă” pentru săpături, a spus Bernardini, inclusiv „fotogrametrie bazată pe structură-din-mișcare” pentru a crea hărți virtuale 3D din imagini bidimensionale.

În plus, „solul este cernut cu grijă printr-o sită de 1 mm pentru a colecta cât mai multe informații posibil”, a adăugat acesta.

Ce alte lucruri a mai dezvăluit peștera?

Unul dintre cele mai ciudate elemente ale Peșterii Tina Jama este o structură care închide intrarea cu plăci și blocuri de piatră. Se crede că datează dintre anii 2000 și 1500 î.Hr., adică până la 500 de ani după ce cuțitul a fost plasat acolo.

Scopul structurii este necunoscut, dar se presupune că ar fi fost construită pentru a proteja interiorul peșterii de vântul puternic și rece „bora”, care suflă din nord-est în fiecare iarnă în această regiune. Însă arheologii cred și că ar putea fi legată de înmormântările din peșteră, deoarece, în apropiere, au fost găsite fragmente de cranii umane.

„Fragmentele de cranii indică faptul că peștera a fost folosită ca loc de înmormântare în anumite perioade, deși trebuie să așteptăm datările cu radiocarbon pentru a înțelege mai bine cronologia și posibila lor legătură cu structura de piatră”, a spus Bernardini.

Săpăturile au dezvăluit, de asemenea, o „vatră” care pare să fie mai veche decât structura de piatră de la intrarea în peșteră. Acest lucru sugerează că „înainte de construcția structurii de piatră, grupuri de oameni au folosit intrarea în peșteră”, a spus Bernardini.

„Pe baza descoperirilor din partea a treia, aceste grupuri par să fie asociate cu cultura Cetina din regiunea Dalmației din Croația modernă”, un popor din Epoca Bronzului Timpurie, a spus el.

Vă recomandăm să citiți și:

Conurile de cap ale egiptenilor antici: ce scop aveau ornamentele misterioase?

O bătălie legendară a romanilor a durat doar câteva săptămâni, nu ani, au descoperit arheologii

O descoperire surpriză a dezvăluit o linie genetică umană necunoscută

Cea mai veche scriere despre o eclipsă, descoperită într-un text de acum 6.000 de ani