Home » Istorie » O descoperire surpriză a dezvăluit o linie genetică umană necunoscută

O descoperire surpriză a dezvăluit o linie genetică umană necunoscută

O descoperire surpriză a dezvăluit o linie genetică umană necunoscută
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 06.09.2024

Este posibil ca genele japonezilor moderni să fi ascuns o linie de strămoși demult pierdută, care a migrat cândva spre vârful arhipelagului din nord-estul continentului asiatic. Descoperirea sprijină alte dovezi care sugerează că japonezii moderni sunt descendenți nu din două, ci din trei linii ancestrale.

Până de curând, ipoteza dominantă era că populația Japoniei s-a format prin amestecul a două grupuri de strămoși: populația indigenă Jōmon – care a ajuns în Japonia din Asia de Est antică în urmă cu peste 10.000 de ani – și populația cultivatoare de orez din nord-estul Asiei – care a migrat de pe continent începând cu aproximativ 2.300 de ani în urmă.

Cu toate acestea, în 2021, un studiu genetic a detectat pentru prima dată un al treilea val de migranți.

Geneticianul Chikashi Terao, autorul principal al celei mai noi analize, spune că el și colegii săi au dezvăluit „structura subpopulației Japoniei la o scară fină”. Rezultatele lor sunt clasificate în șapte regiuni, de-a lungul întregii națiuni.

Secvențializând ADN-ul a peste 3 200 de persoane din aceste regiuni, Terao și echipa sa au realizat ceea ce ei susțin că este una dintre cele mai ample analize genetice de până acum ale unei populații non-europene. Aceasta dezvăluie informații despre structura genetică a populației care ar putea avea potențial pentru medicina personalizată.

„Ne-am gândit că variantele rare pot fi uneori urmărite până la populații ancestrale specifice și ar putea fi informative în dezvăluirea modelelor de migrație la scară fină în Japonia”, explică Terao, care lucrează la Centrul RIKEN.

Una dintre cele mai ample analize genetice ale unei populații non-europene

Comparând date genetice moderne și antice, echipa a utilizat atât variante comune, cât și rare pentru a identifica trei grupuri principale de strămoși în cadrul majorității populației Japoniei.

Rezultatele sugerează că, în prezent, ascendența Jomon este cea mai dominantă în sudul Japoniei. Între timp, oamenii din vestul Japoniei sunt înrudiți mai strâns cu chinezii Han, care au continuat să migreze din Asia de Est continentală până în jurul anului 800 d.Hr.

Cu toate acestea, populația din nord-estul Japoniei are o ascendență dominantă diferită. Componența genetică a acestei populații este mai puțin clară, spune echipa, deși poate fi explicată printr-un amestec bidirecțional de strămoși coreeni și chinezi Han.

Documentele istorice sugerează că regiunea de nord-est a fost locuită de o altă linie veche, poporul Emishi, în secolul al V-lea e.n. Deși nimeni nu știe cu adevărat de unde au venit Emishi, s-a sugerat că sunt descendenți ai oamenilor care au trăit pe ceea ce este acum peninsula coreeană, scrie ScienceAlert.

Studiul a contribuit, de asemenea, la identificarea rădăcinilor probabile a două gene legate de cancerul de sân moștenit la populația japoneză. De exemplu, o mutație BRCA1 specifică populației japoneze, cu o frecvență semnificativ mai mare în estul Japoniei, pare să fi provenit de la persoane cu ascendență din nord-estul Japoniei și să se fi răspândit în alte regiuni ale țării.

Alcătuirea populației Japoniei, mai complexă decât s-a crezut

Eșantioanele de genom vechi sunt greu de obținut, ceea ce limitează capacitatea noastră de a compara ciudățeniile genetice observate la oamenii de astăzi cu cele din trecut. Până la 40 % dintre variantele genetice identificate de cercetători în studiul actual nu au fost înregistrate.

Terao și colegii săi avertizează că persistă încă incertitudini cu privire la datele lor, deși constatările lor corespund ipotezei originii „tripartite” în majoritatea regiunilor din Japonia.

Cu toate acestea, noile dovezi sugerează că alcătuirea populației Japoniei este mai complexă decât au crezut inițial oamenii de știință. Pentru a înțelege mai bine istoria și sănătatea umană, este important să se includă diverse populații în cercetarea genetică.

Studiul a fost publicat în Science Advances.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Japonia vrea să facă reformă și încurajează trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile

Ce cred japonezii despre o posibilă președinție a Kamalei Harris?

Noi taxe de acces pe Muntele Fuji! De ce face Japonia acest lucru?

Creștere alarmantă în Japonia! O bacterie rară care poate provoca moartea în 48 de ore

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce unii oameni se bâlbâie?
De ce unii oameni se bâlbâie?
Megastructurile din spațiu detectate de un telescop NASA ar putea fi cu totul altceva
Megastructurile din spațiu detectate de un telescop NASA ar putea fi cu totul altceva
Ce ar fi găsit echipa fostului prim-ministru britanic Boris Johnson după o întâlnire cu Benjamin Netanyahu
Ce ar fi găsit echipa fostului prim-ministru britanic Boris Johnson după o întâlnire cu Benjamin Netanyahu
Cercetătorii au descoperit că delfinii „zâmbesc” atunci când au chef de joacă
Cercetătorii au descoperit că delfinii „zâmbesc” atunci când au chef de joacă
Livrările de mașini Tesla în al treilea trimestru, sub nivelul așteptat
Livrările de mașini Tesla în al treilea trimestru, sub nivelul așteptat
Industria agricolă din România a trecut printr-un an dezastruos
Industria agricolă din România a trecut printr-un an dezastruos
Cât au cheltuit turiștii români pe bilete de avion în vara anului 2024?
Cât au cheltuit turiștii români pe bilete de avion în vara anului 2024?
OpenAI a ajuns una dintre cele mai valoroase companii din lume
OpenAI a ajuns una dintre cele mai valoroase companii din lume
„O generație fără fumat” ar preveni peste 1 milion de morți la nivel mondial, arată un studiu
„O generație fără fumat” ar preveni peste 1 milion de morți la nivel mondial, arată un studiu
NASA nu renunță și vrea să introducă un fus orar pe Lună
NASA nu renunță și vrea să introducă un fus orar pe Lună
ProMotor lansează episodul #54 din „Podcast cu Prioritate” alături de Bogdan Stelea
ProMotor lansează episodul #54 din „Podcast cu Prioritate” alături de Bogdan Stelea
O nouă specie de „rechin fantomă” în mările din Australia și Noua Zeelandă
O nouă specie de „rechin fantomă” în mările din Australia și Noua Zeelandă
Zeci de mii de papagali și-au dezlănțuit furia și au atacat un orășel din Argentina
Zeci de mii de papagali și-au dezlănțuit furia și au atacat un orășel din Argentina
Microplasticele ar putea ajunge în creierul oamenilor și prin respirație
Microplasticele ar putea ajunge în creierul oamenilor și prin respirație
Dragos Anastasiu: „Banul e doar o consecință a faptelor tale bune”. Lecție deschisă despre succesul în afaceri, în EXCLUSIVITATE, la „Altceva cu Adrian Artene”
Dragos Anastasiu: „Banul e doar o consecință a faptelor tale bune”. Lecție deschisă despre succesul în afaceri, ...
Ce efecte a descoperit un studiu în cazul tinerilor hărțuiți în liceu?
Ce efecte a descoperit un studiu în cazul tinerilor hărțuiți în liceu?
Test de cultură generală. Care este diferența dintre vreme și climă?
Test de cultură generală. Care este diferența dintre vreme și climă?
Soarele s-a dezlănțuit din nou! O furtună geomagnetică puternică lovește astăzi Pământul
Soarele s-a dezlănțuit din nou! O furtună geomagnetică puternică lovește astăzi Pământul