De ce oul fiert încă este un deliciu culinar greu de egalat?

Moale, lipicios, cremos – oricum îți place să-l numești, tăierea unui ou fiert pentru a dezvălui un gălbenuș auriu glorios, învelit într-un albuș ferm și cremos, este unul dintre cele mai simple și pure plăceri ale vieții.

Cel puțin această imagine s-a păstrat încă de acum mai bine de 70 de ani, când o mișcare de marketing a plasat banalul ou în mijlocul unei ceremonii demne până și de curțile regale.

• Un astronom celebru de la Harvard spune că o navă extraterestră a ajuns lângă Pământ
• O boală extrem de contagioasă pentru bebeluși revine în forță

Putem spune fără ezitare că nimic nu poate învinge un ou fiert moale, servit cu „pâine prăjită pe margine – o delicatesă despre care se zvonește că a fost inventată de Consiliul de Marketing al Ouălor în anii 1950.

Oul fiert, greu de egalat

Alegerea paharului tău preferat pentru ou, crăparea ceremonioasă a cojii cu o lovitură precisă a lingurii, tăierea capacului și scufundarea pâinii prăjite cu unt în gălbenușul care curge reprezintă o „ceremonie culinară” care nu se demodează niciodată.

Da, un ou fiert este o expresie practică a frumuseții perfecte – iar obținerea unui ou ideal necesită doar puțină experiență în bucătărie, notează The Guardian.

Care sunt pașii acestei „ceremonii culinare”

Așa cum știu toți bucătarii cu experiență, primul pas este alegerea oului potrivit. Ouăle trebuie să fie proaspete, de la găini crescute liber și cu gălbenuș auriu, pentru o explozie glorioasă de culoare atunci când sunt deschise.

Urmează temutul proces de fierbere. Conform metodei clasice, regulile sunt simple, dar de neclintit. Temperatura ouălor este irelevantă, dar dimensiunea tigăii nu este: aceasta trebuie să fie suficient de mare pentru a evita aglomerarea. Ouăle trebuie acoperite cu aproximativ 2 cm de apă rece, care se aduce la punctul de fierbere cât mai rapid posibil, apoi se reduce temperatura pentru a fierbe lent. Apoi, setează cronometrul. Momentul în care deschizi un ou și descoperi gălbenușul perfect este unul satisfăcător, așa că nu este timpul pentru aproximări.

Pentru ouă moi: setează cronometrul la două minute.

Pentru ouă tari, dar cu gălbenuș ușor moale: trei minute.

Pentru un gălbenuș complet solid: șapte minute generoase.

După ce sunt gata, transferă ouăle într-un bol cu apă cu gheață sau trece-le sub jet de apă rece pentru a opri procesul de gătire. Dacă intenționezi să le decojești, așteaptă până când oul este suficient de rece pentru a fi manipulat, apoi rulează-l ușor pe o suprafață dură pentru a slăbi coaja. Folosind o linguriță, poți introduce marginea între coajă și ou pentru a o desprinde în câteva bucăți.

Pentru ouăle moi, dacă vrei să le combini cu ceva mai special decât pâinea prăjită cu unt, nimic nu te împiedică să adaugi propriile tale variații. În trecut, sparanghel învelit în prosciutto, felii de pâine rarebit, avocado cu pancetta subțire, bastonașe de mămăligă fermă presărate cu parmezan sau chiar „pigs in blankets” (cârnați înveliți în bacon) au fost toate opțiuni care au ajuns în profunzimea unui ou dippy.

Imaginația nu are limite la servirea oului

Posibilitățile pentru ouăle fierte tari sunt, de asemenea, infinite. Ele pot reprezenta punctul culminant al unui kedgeree, pot fi zdrobite peste pâine prăjită cu avocado sau pot fi amestecate în salate pentru un plus de proteine. De la o salată clasică niçoise la o salată asiatică cu pui presărată cu semințe negre de susan sau o combinație de vară simplă cu roșii, ierburi și bucăți de pâine albă crocantă.

La cină, ouăle fierte tari, decojite și poșate în sos de soia, mirin, oțet de orez și ardei iute, pot crea o masă spectaculoasă, plină de umami, servită pe un bol simplu de orez sau într-o supă reconfortantă de tăiței. Un curry cu ouă fierte este, de asemenea, o rețetă clasică indiană subapreciată.

Între timp, ouăle umplute revin în tendințe. Un element de bază al petrecerilor din anii ’70, aceste aperitive gustoase pot atrage atenția dacă li se oferă un aspect modern – poate cu trufe rase deasupra, prăjite în adâncime sau marinate în sos de soia înainte ca gălbenușurile să fie amestecate cu wasabi și ghimbir murat.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Amprente vechi de 1,5 milioane de ani a două specii diferite de strămoși umani, descoperite în același loc

Cele două vârste la care oamenii trec printr-o „explozie de îmbătrânire”

De ce ouăle de găină au culori diferite?

Cafeaua, ouăle și orezul alb conțin substanțe toxice care se acumulează în organism