Continentele se mișcă în permanență, chiar dacă nu ne dăm seama. Dar care continent se deplasează mai repede?
Care continent se deplasează mai repede? Australia este cel mai rapid continent de pe planetă, fiind așezat pe o placă tectonică ce avansează cu aproximativ 7 centimetri pe an, adică aproape la fel de repede cum cresc unghiile sau părul.
În comparație, celelalte mase de uscat de pe Terra se deplasează, în medie, cu o viteză de aproximativ 1,5 centimetri pe an, potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA) din SUA. Astfel, Australia se detașează net în această „cursă” lentă, îndreptându-se constant spre nord.
Mai exact, mișcarea îi aparține Plăcii Indo-Australiene, o placă tectonică ce include Australia continentală, insula Tasmania, o parte din Noua Guinee, Noua Zeelandă și o parte a bazinului Oceanului Indian.
În viitor (vorbim de zeci de milioane de ani), este posibil ca această placă tectonică să ajungă să se ciocnească de marginea sudică a Plăcii Eurasiei, în zona Asiei de Sud-Est și a Chinei. O astfel de coliziune ar putea duce la formarea unui nou supercontinent, denumit ipotetic „Austrasia”.
De altfel, acest scenariu nu ar fi o premieră pentru istoria geologică a planetei. În urmă cu circa 200 de milioane de ani, Australia făcea parte din Gondwana, un supercontinent imens care acoperea o mare parte a emisferei sudice. Gondwana reunea Placa Africană, Placa Antarctică, Placa Indo-Australiană și Placa Sud-Americană. În același timp, Laurasia, o altă masă continentală uriașă, aduna împreună teritoriile care astăzi le corespund Europei, Asiei și Americii de Nord.
Trebuie să ne amintim că suprafața Terrei este într-o continuă mișcare, chiar dacă pentru noi aceste schimbări sunt imperceptibile în viața de zi cu zi. Plăcile tectonice se deplasează constant: unele se ciocnesc, altele se îndepărtează unele de altele. Planeta noastră nu este o sferă rigidă, ci mai degrabă seamănă cu o suprafață crăpată, aflată pe o bandă rulantă ce se mișcă extrem de lent. Fisurile dintre plăci se pot lărgi sau strânge, iar întregul „puzzle” continental este în continuă transformare, doar că într-un ritm prea lent pentru a fi observat cu ochiul liber.
Totuși, chiar și această mișcare lentă îi poate crea probleme tehnologiei moderne. Sistemele de localizare prin satelit, precum GPS-ul american, GLONASS-ul rusesc, Galileo-ul european sau BeiDou-ul chinezesc, se bazează pe coordonate fixe pentru a determina poziții. Însă, în timp ce sateliții rămân ancorați într-un sistem de referință stabil, continentele se deplasează încet, dar sigur. Această discrepanță duce, în timp, la erori între pozițiile indicate de hărți și locul real în care se află un obiect sau o persoană, explică IFL Science.
Un exemplu concret este Australia: până în 2017, țara folosea un sistem de coordonate stabilit în 1994. După 23 de ani, deplasarea plăcii tectonice a dus la o diferență de 1,6 metri între poziția reală a continentului și cea indicată de sistemele de navigație. Astfel, autoritățile au fost nevoite să actualizeze datele oficiale, ceea ce, în termeni tehnici, a însemnat că Australia a „sărit” oficial cu 1,8 metri spre nord-est.
Test de cultură generală. De ce erup vulcanii?
Populația Pământului, calculată greșit. Câți oameni ar exista de fapt în lume?
Cercetătorii ar fi descoperit cum să genereze electricitate din rotația Pământului
„Micro-fulgerele” din picăturile de apă ar fi putut declanșa viața pe Pământ