Se pare că melcii de grădină sunt veninoși, conform unei noi definiții

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Se pare că melcii de grădină sunt veninoși acum. Ce cuvinte îți vin în minte când te gândești la un banal melc de grădină? Lent? Lipicios? Veninos? Probabil că la ultimul ridici o sprânceană, dar un nou studiu susține că melcii de grădină, aparent inofensivi, intră într-o categorie surprinzătoare: aceea a animalelor veninoase, conform unei noi definiții a conceptului de „venin”.

Conform unei noi definiții, melcii de grădină sunt veninoși. Noua și radicală redefinire propune că orice secreție care provoacă un „fenotip extins negativ” într-un alt organism viu poate fi considerată venin. Cu alte cuvinte, nu contează dacă există colți sau nu: dacă secreția ta are un efect dăunător asupra altui animal, în avantajul tău, se califică drept venin.

„Această redefinire ne ajută să înțelegem veninul nu ca pe o armă limitată, ci ca pe o strategie evolutivă răspândită. Dacă ne uităm la ce face un țânțar cu trompa sa atunci când te înțeapă, practic injectează toxine care suprimă sistemul imunitar pentru a-și lua liniștit masa de sânge fără să fie alungat. La nivel molecular, seamănă foarte mult cu ceea ce se întâmplă când o viperă mușcă un iepure, de exemplu”, explică dr. Ronald Jenner, expert în veninuri la Muzeul de Istorie Naturală din Londra (Anglia) și autor principal al studiului.

„Conceptual, vorbim despre același mecanism: un conflict între două organisme, mediat prin toxine injectate. Asta înseamnă, de fapt, veninul”, spune specialistul.

Melcii de grădină sunt veninoși. Și nu numai ei

Conform acestei definiții, o mulțime de creaturi neașteptate intră în rândul celor „veninoase”: de la afide și cicade la melci și limacși. Deși par foarte diferite de șerpi sau păianjeni, toate aceste vietăți folosesc secreții pentru a manipula alte organisme vii în propriul avantaj.

Exemple? Cicadele, afidele și ploșnițele secretă substanțe care blochează apărarea plantelor, în timp ce ele sug seva. De fapt, cele mai vechi forme de venin descoperite la insectele din grupele Hymenoptera (adică viespi, albine și furnici) și Hemiptera (cum sunt ploșnițele și afidele) aveau ca țintă plantele. Veninurile care vizează animale au apărut mult mai târziu în evoluție, scrie IFL Science.

Cum își folosesc melcii veninul?

Lucrurile devin și mai interesante în lumea melcilor de grădină, unde unii indivizi folosesc săgeți acoperite cu toxine pentru a influența comportamentul partenerilor de împerechere (iar unele specii, precum melcii conici, sunt deja faimoase pentru veninul lor). La rândul lor, muștele Calliphoridae își folosesc organele genitale prevăzute cu țepi pentru a injecta în femele o substanță care le împiedică să se mai reproducă ulterior. Așadar, concluzia studiului e clară: veninul nu este doar o armă pentru vânătoare, poate fi și un mijloc de manipulare complexă.

Această redefinire, care aduce un soi de „rebranding” pentru umilul melc de grădină, ar putea deschide noi direcții importante în cercetarea veninurilor. Înțelegerea mai profundă a acestor forme „neconvenționale” de venin ar putea duce, în timp, la descoperiri medicale, soluții inovatoare în agricultură sau chiar la noi medicamente cu impact major.

Studiul a fost publicat în revista Trends in Ecology & Evolution.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Care animal are cel mai bun simț al mirosului?

Cea mai mică specie de vidră din lume a fost redescoperită în Nepal după 185 de ani

Peste 1.000 de corali tineri, plantați în recifurile din Florida pentru a salva un ecosistem pe cale de dispariție

Cum a ajuns o caracatiță să aibă „un braț în plus”?