Ce face ca un om să fie psihopat? Cercetătorii au identificat diferențe majore în creier

Un nou studiu realizat de cercetători din SUA și Germania sugerează că persoanele care înregistrează scoruri ridicate la trăsături psihopatice prezintă diferențe structurale în zone ale creierului asociate cu autocontrolul, reglarea emoțională și comportamentul impulsiv.

Aceste constatări oferă perspective importante asupra trăsăturilor de personalitate antisociale și ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente sau strategii de reabilitare mai eficiente.

• A fost descoperit cel mai vechi câine domesticit din lume. Are 16.000 de ani!
• De ce social media te face să crezi că ceilalți au vieți mai reușite?

Contrar ideilor populare, psihopatia nu este o boală mintală oficială conform clasificărilor moderne, precum Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale (DSM).

În schimb, este un construct care reunește trăsături precum lipsa empatiei, manipulativitatea, impulsivitatea, lipsa remușcării, farmecul superficial și comportamentul antisocial cronic.

Persoanele care obțin scoruri ridicate la aceste trăsături prezintă o probabilitate mai mare de a comite acte violente și de a recidiva, scrie IFLScience.

Descoperirea ar putea favoriza noi tratamente

Folosind tehnici avansate de imagistică cerebrală și Julich-Brain Atlas – o platformă publică de cartografiere a creierului – cercetătorii au analizat 39 de bărbați cu scoruri ridicate de psihopatie, comparându-i cu un grup de control.

Evaluarea psihopatiei a fost realizată prin Psychopathy Checklist-Revised (PCL-R), un instrument care măsoară: detașarea emoțională și lipsa de empatie; comportamentul antisocial și impulsiv

În timp ce diferențele structurale în creier au fost minime în cazul factorului 1, cercetătorii au observat asocieri clare între scorurile mari la factorul 2 și un volum mai mic în mai multe regiuni ale creierului.

Un volum cerebral total mai mic

Mai mult, s-a constatat că persoanele cu trăsături psihopatice prezentau un volum cerebral total cu 1,45% mai mic decât cei din grupul de control, în special în cortexul cerebral și regiunea subiculum din formațiunea hipocampală.

Deși rezultatele sunt promițătoare, studiul are și limite semnificative. Numărul de participanți este relativ mic, ceea ce reduce puterea statistică a concluziilor. Iar istoricul de consum de substanțe al participanților, chiar dacă aceștia nu se aflau sub influența drogurilor în timpul studiului, ar fi putut influența structura cerebrală.

Lucrarea a fost publicată în European Archives of Psychiatry and Clinical Neuroscience. Această cercetare aduce un plus de înțelegere asupra legăturii dintre biologie și comportament și oferă o bază științifică pentru dezvoltarea unor intervenții mai eficiente pentru persoanele cu trăsături psihopatice.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Modul în care psihopații procesează durerea ar putea explica lipsa lor de empatie

Iată cum poți să afli dacă pisica ta suferă de psihopatie

Care este diferența biologică principală dintre psihopați și persoanele normale?

Femeile sunt mai atrase de bărbaţii cu trăsături de psihopaţi. Care este motivul