Cum vi se pare ideea că planeta Pământ se schimbă atât de rapid încât vechiul cadru al „anotimpurilor” nu mai reflectă realitatea trăită de zi cu zi? Apariția unor noi anotimpuri este ideea îndrăzneață propusă de doi geografi de la Universitatea din York și London School of Economics (Marea Britanie).
Schimbările climatice duc la apariția unor noi anotimpuri. În sensul lor clasic, anotimpurile desemnează succesiunea anuală a temperaturilor și a duratei zilei, cauzate de înclinarea axei Pământului față de planul orbitei sale în jurul Soarelui.
Axa planetei noastre este înclinată la aproximativ 23,5 grade, ceea ce face ca, pe parcursul anului, unele regiuni să fie orientate mai mult spre Soare și să primească mai multă căldură, în timp ce altele sunt înclinate în sens opus și primesc mai puțină energie solară. Acest efect este mai evident în zonele temperate și polare decât în cele tropicale, explică IFL Science.
Studiul nu susține că aceste mecanisme s-au schimbat. Pământul este în continuare înclinat, iar variațiile de temperatură și de lumină solară vor continua. Însă cercetătorii argumentează că tulburările climatice generate de om modifică atât de profund ritmurile naturale anuale, încât percepția culturală și experiența cotidiană a anotimpurilor se distanțează din ce în ce mai mult de definițiile tradiționale.
Pentru a înțelege aceste noi tipare, autorii propun o schimbare conceptuală: o nouă viziune asupra „anotimpurilor”, adaptată realităților climatice ale secolului XXI.
Aceștia identifică patru tipuri de anotimpuri: anotimpuri emergente, adică tipare sezoniere complet noi, care nu existau anterior într-o anumită regiune; anotimpuri dispărute, adică anotimpuri tradiționale care au devenit de nerecunoscut sau au încetat să mai existe; anotimpuri aritmice, adică perioade sezoniere care își pierd regularitatea, având durate și începuturi imprevizibile; și anotimpuri sincopate, adică fluctuații neregulate în intensitatea sau natura anotimpurilor clasice.
Multe dintre aceste idei ne sunt deja familiare. Studii recente arată că verile devin mai lungi și mai fierbinți, iernile sunt mai scurte și mai blânde, iar primăverile încep mai devreme. Sezonul uraganelor, atât în Atlantic cât și în Pacific, se prelungește, iar „sezonul incendiilor” în California pare să dureze tot anul.
Un exemplu sugestiv este apariția așa-numitelor „anotimpuri ale ceții toxice” în Asia de Sud-Est. În țări precum Indonezia, Malaezia și Singapore, populațiile s-au obișnuit cu recurența anuală a unor episoade severe de poluare atmosferică, cauzate de arderea turbăriilor tropicale. Ceea ce altădată era perceput drept o dereglare ocazională a mediului a devenit acum o amenințare sezonieră, recunoscută și integrată în viața cotidiană.
Această conștientizare publică a dus la îmbunătățirea sistemelor de prognozare a calității aerului, la adoptarea la scară largă a purificatoarelor de aer pentru uz casnic și la lansarea unor campanii de sănătate publică bine direcționate. Recunoașterea ritmului sezonier al acestui pericol le-a permis comunităților să reacționeze mai eficient.
Ideea de „anotimpuri noi” în era Antropocenului poate părea incomodă pentru unii, dar nu este atât de radicală pe cât pare. Nu este vorba despre eliminarea primăverii sau anularea verii. Cercetătorii nu propun rescrierea calendarului, ci regândirea lui la nivel social. Pe măsură ce schimbările climatice perturbă tot mai mult ritmurile naturale ale planetei, o viziune mai flexibilă asupra anotimpurilor ar putea deveni esențială pentru a ține pasul cu o lume care nu mai respectă regulile vechi.
Studiul a fost publicat în revista Progress in Environmental Geography.
O „bulă” de apă rece sfidează încălzirea oceanelor. Care este explicația?
În mod misterios, Oceanul Antarctic devine mai sărat
Primul semnal al schimbărilor climatice a fost detectat acum 130 de ani
Landour, paradisul montan sufocat de turiști și schimbările climatice