Amintirile se mișcă fizic în creier, spun cercetătorii

Dacă obișnuiești să-ți pierzi des cheile, ai acum o scuză nouă: nu ai uitat unde le-ai pus, ci, pur și simplu, amintirea lor s-a „mutat”. Asta deoarece amintirile se mișcă fizic în creier, potrivit oamenilor de știință.

Amintirile se mișcă fizic în creier. Asta sugerează un nou studiu realizat de cercetători în neuroștiințe de la Universitatea Northwestern (SUA), care au analizat tiparele de activitate cerebrală la șoareci, oferind o perspectivă proaspătă asupra modului în care funcționează memoria spațială.

• Oamenii de știință s-au înșelat cu privire la rolul genelor în longevitatea noastră
• Cea mai detaliată hartă cu substanța misterioasă care unește Universul

Cercetarea se concentrează asupra hipocampului (regiune a creierului esențială pentru orientarea în spațiu și formarea amintirilor) și a felului în care acesta se modifică în timp. Fenomenul nu este complet nou: în 2013, un studiu publicat în Nature Neuroscience arăta că neuronii implicați în memoria spațială își pot schimba în timp tiparele de activitate. Cu alte cuvinte, amintirile legate de locuri se pot „plimba” prin creier, într-un mod surprinzător de literal.

Studiul actual a fost publicat în Nature.

Cum au aflat cercetătorii că amintirile se mișcă fizic în creier?

Pentru experiment, cercetătorii au plasat șoarecii pe o bandă de alergare înconjurată de ecrane care simulau un labirint virtual. Mișcările șoarecilor pe bandă le permiteau să „exploreze” acest spațiu digital. În paralel, în cameră era difuzat un miros familiar și un zgomot alb constant. Pe durata mai multor zile, mediul de test al grupului de control a rămas neschimbat.

Cu ajutorul unor tehnologii avansate de imagistică cerebrală, cercetătorii au urmărit în timp real activitatea neuronală a șoarecilor. Ce au descoperit i-a luat prin surprindere: fenomenul numit „representation drift”, adică modificarea tiparelor neuronale în timp, a avut loc indiferent dacă mediul șoarecilor s-a schimbat sau nu.

Această concluzie contrazice ipoteza inițială a echipei, care presupunea că variațiile de mediu sunt cauza principală a „migrației” memoriei.

„Eram convins că vom reuși să reducem acest drift. Eram sigur că amintirea va deveni mai stabilă de la o zi la alta, dar nu a fost așa”, a declarat autorul principal, Daniel Dombeck.

Este acest fenomen prezent și la oameni?

Autorii sugerează că acest fenomen ar putea reflecta modul natural al creierului de a reorganiza informații familiare, dar noi, cum ar fi atunci când revizitezi un restaurant preferat.

Totuși, studiul are limitări. Deși atât șoarecii, cât și oamenii, sunt mamifere, creierul uman este mult mai complex. Cu toate acestea, driftul a fost observat în mai multe regiuni cerebrale, inclusiv la oameni, ceea ce face concluziile promițătoare, notează Futurism.

Un alt factor dificil de controlat este mirosul. Comportamentul șoarecilor este foarte sensibil la modificări minore ale mediului senzorial, în special la cele olfactive. Tocmai de aceea, cercetătorii au luat măsuri suplimentare pentru a controla sau chiar a altera intenționat mirosul pe parcursul experimentului. Cu toate acestea, rata de „migrare” a memoriei s-a menținut constantă, ceea ce sugerează că doar simțurile cu relevanță comportamentală influențează cu adevărat „harta cognitivă” a creierului.

Vă recomandăm să citiți și:

Studiu: Optimiștii procesează viitorul într-un mod similar la nivel cerebral

Cercetătorii au descoperit „chimicale eterne” în produsele reutilizabile de igienă feminină

Dopamina nu acționează în creier așa cum se credea până acum

Cea mai potrivită oră pentru a promova un examen sau interviu de angajare