Copiii inteligenți din medii mai sărace, mult mai predispuși la probleme de sănătate mintală față de cei înstăriți

Copiii inteligenți din medii mai sărace au șanse de două ori mai mari să ajungă internați din cauza problemelor de sănătate mintală, în comparație cu elevii de aceeași performanță școlară care provin din familii înstărite.

Copiii inteligenți din medii mai sărace sunt mult mai predispuși la probleme de sănătate mintală față de cei înstăriți. Aceasta este concluzia unui studiu realizat pe zeci de mii de elevi de liceu din Anglia. Analiza arată, de asemenea, că adolescenții din medii sărace sunt mai predispuși la tratamente pentru consum de alcool și droguri, la spitalizări din cauza automutilării și chiar la sarcini timpurii.

• Povara invizibilă care epuizează femeile: cele opt forme ale „muncii mintale” din viața de zi cu…
• De ce dormim mai mult iarna și mai puțin vara: ce spun cercetările despre somnul sezonier

Studiul a fost publicat în revista științifică Oxford Review of Education.

Autorul cercetării, profesorul John Jerrim, de la University College London (UCL), explică faptul că aceste rezultate pot oferi o explicație pentru motivul pentru care tinerii performanți din medii defavorizate tind să rămână în urmă față de colegii lor privilegiați, odată cu trecerea timpului. El face apel la o colaborare între educație, sănătate și servicii sociale pentru a le oferi acestor copii șansa de a-și atinge potențialul.

Copiii inteligenți din medii mai sărace, mult mai predispuși la probleme de sănătate mintală

„Rezultatele arată că elevii de elită din medii dezavantajate ajung internați pentru probleme de sănătate mintală sau de comportament într-o proporție de aproximativ 80 din 1.000 între vârstele de 11 și 20 de ani. Aceasta este o rată dublă față de colegii lor cu aceleași rezultate școlare, dar proveniți din medii mai bune, unde procentajul este de aproximativ 40 din 1.000”, subliniază Jerrim.

Printre principalele concluzii: elevii din medii defavorizate sunt aproape de două ori mai predispuși să fie internați pentru oricare dintre afecțiunile analizate (8,6% față de 4,2%); 3,1% dintre elevii performanți din medii sărace au primit tratament pentru consum de droguri sau alcool, în comparație cu 1,3% dintre cei din medii înstărite; cazurile de automutilare sunt mai frecvente la elevii defavorizați, indiferent de nivelul lor academic.

Rezultatele privind sarcina sunt șocante: fetele performante din medii sărace au fost de zece ori mai predispuse să primească îngrijire legată de sarcină decât cele din familii înstărite (3,5% vs. 0,3%). Totuși, procentajul rămâne mult mai mic decât în cazul fetelor cu rezultate slabe din medii defavorizate, unde numărul urcă la 12,9%.

Singura excepție a fost reprezentată de tulburările de alimentație, unde nu s-au observat diferențe majore între grupuri.

Ce putem face pentru a-i ajuta pe acești copii?

Cercetarea a arătat și că numărul spitalizărilor în rândul copiilor din medii defavorizate crește semnificativ în clasele a IX-a și a X-a, confirmând alte studii care arată că elevii performanți tind să piardă teren între vârstele de 11 și 14 ani.

Deși autorul recunoaște că măsurarea statutului socio-economic și a performanței academice nu este perfectă și că problemele mai puțin grave nu au fost incluse în analiză, concluziile sale sunt clare: acești copii au nevoie de sprijin suplimentar atât la școală, cât și acasă, subliniază Phys.org.

„Copiii săraci, dar foarte buni la învățătură, reprezintă poate cea mai mare șansă pentru mobilitatea socială. Ei au demonstrat deja că pot învinge barierele și îi pot egala sau depăși pe colegii privilegiați. Au potențialul de a reuși la universități de top și de a obține cariere de succes. Totuși, mulți dintre ei nu ajung să-și împlinească promisiunile timpurii. Pentru a-i ajuta să își atingă potențialul, este nevoie nu doar de sprijin academic, ci și de intervenții coordonate în plan social și medical”, afirmă profesorul Jerrim.

Vă recomandăm să citiți și:

Nivelurile scăzute de acizi grași omega la femeile cu Alzheimer ridică noi semne de întrebare

Peste 400 de gene legate de îmbătrânirea accelerată, descoperite de cercetători

De ce te poți simți rău după un pui de somn și care ar fi soluția

Cum poți învinge insomnia: 7 pași pentru un somn odihnitor