Expunerea la căldură afectează performanța cognitivă. O abordare holistică scoate la iveală amploarea cunoștințelor la nivel global privind impactul expunerii cumulative la căldură asupra elevilor.
Konstantina Vasilakopoulou, de la Royal Melbourne Institute of Technology, și Matthaios Santamouris, de la University of New South Wales (Australia), au publicat un studiu despre acest subiect în revista PLOS Climate.
Studiul își propune să evidențieze inegalitățile sociale și economice generate în interiorul și între țări, posibilele măsuri de adaptare care pot contracara efectele supraîncălzirii, precum și riscurile cognitive prognozate pentru viitor.
Expunerea la căldură afectează performanța cognitivă. Expunerea prelungită la temperaturi ridicate, atât în interior, cât și în aer liber, este strâns asociată cu efecte negative asupra sănătății. Impactul stresului termic asupra productivității umane și a performanțelor cognitive este deja bine documentat.
Majoritatea studiilor arată că temperaturile excesive afectează memoria de lucru, procesarea informației și capacitatea de reținere a cunoștințelor, reducând astfel performanța cognitivă generală. În cazul elevilor, efectul este profund, influențând parcursul lor educațional, intelectual și profesional.
Deși există numeroase cercetări privind expunerea pe termen scurt a elevilor la căldură, impactul pe termen lung asupra performanțelor cognitive rămâne insuficient explorat, scrie Phys.org.
Având în vedere creșterea accelerată a temperaturilor cauzată de schimbările climatice, este o urgență științifică să înțelegem efectele expunerii cumulative la căldură asupra capacității cognitive a tinerilor.
Pentru a acoperi această lacună, autorii au analizat șapte studii, prezentate în șase articole științifice, care au investigat efectele expunerii îndelungate la temperaturi ridicate asupra performanțelor cognitive ale elevilor.
Împreună, aceste cercetări au analizat date provenind de la aproape 14,5 milioane de elevi din 61 de țări, corelând rezultatele lor educaționale cu expunerea la căldură.
În ansamblu, concluziile arată că expunerea prelungită la temperaturi ridicate are un impact negativ asupra învățării cumulative, sarcinile complexe, cum ar fi matematica, fiind mai afectate decât cele mai simple, precum lectura.
Șase dintre cele șapte studii au identificat o relație negativă semnificativă între căldura prelungită și performanța cognitivă. Un studiu a găsit un impact minim. Adaptarea prin aclimatizare sau prin utilizarea aerului condiționat a demonstrat efecte protectoare. Totuși, elevii din medii socioeconomice defavorizate sunt afectați disproporționat, subliniind inegalități majore.
Autorii avertizează că pierderile cognitive și de capital uman la nivelul noilor generații ar putea afecta progresul viitor al națiunilor, prin consecințe economice, sociale și culturale dramatice, cauzate de întreruperi persistente în procesul de învățare.
Costul social al supraîncălzirii globale va afecta în special echitatea și calitatea vieții populațiilor vulnerabile și cu venituri mici. Aceasta va amplifica discrepanțele sociale și va frâna dezvoltarea economică în țările mai puțin dezvoltate, care sunt deja afectate de temperaturi extreme.
Este esențial să adoptăm o nouă perspectivă asupra implicațiilor cognitive ale schimbărilor climatice, investind în tehnologii și politici publice eficiente care să protejeze capitalul uman actual și viitor.
„Am analizat în mod critic literatura existentă privind efectele expunerii pe termen lung la căldură, în principal generate de schimbările climatice, asupra performanței cognitive a elevilor. Expunerea prelungită la temperaturi ridicate este constant asociată cu rezultate școlare slabe, în special la sarcini care implică procesare cognitivă complexă, cum ar fi matematica”, explică autorii.
Oamenii de știință subliniază că elevii din comunități dezavantajate sunt afectați în mod disproporționat. Cauzele includ temperaturi locale mai ridicate în cartierele sărace, acces limitat la aer condiționat acasă și la școală, precum și lipsa resurselor educaționale suplimentare, cum ar fi meditațiile.
Scenariile climatice viitoare sugerează că aceste inegalități se vor adânci, afectând tot mai mult elevii deja vulnerabili. Pentru a limita aceste efecte, literatura de specialitate propune măsuri adaptative, cum ar fi instalarea de sisteme de răcire și îmbunătățirea ventilației în clase.
În concluzie, autorii afirmă că această analiză, realizată pe parcursul unui an, a acoperit un spectru larg de surse și arată clar cum încălzirea globală produce consecințe sociale profunde și adesea neglijate. Mai ales, studiul reamintește că cei mai afectați de schimbările climatice sunt adesea cei mai puțin responsabili pentru ele și cei mai puțin pregătiți să le facă față.
Putem „îmbătrâni cu sens”? Ce spune un psihoterapeut
Cum să faci față unei nopți fără somn și să-ți menții energia pe parcursul zilei
Bacteriile intestinale ar putea deveni o armă împotriva „chimicalelor eterne”
Sportul la bătrânețe: beneficii, indiferent de momentul în care începi