Odată cu o creștere drastică a speranței de viață în ultimul secol, este firesc să presupunem că, în cele din urmă, toți vom ajunge să trăim regulat până la 100 de ani. Dar un nou studiu sugerează că acest avânt încetinește.
Cercetarea vine din partea unei echipe internaționale de specialiști care a analizat date demografice din 23 de țări cu venituri mari și mortalitate scăzută pe parcursul secolului XX. Înregistrările istorice au fost combinate cu șase modele de prognoză diferite, concentrându-se pe persoanele născute între 1939 și 2000.
Concluzia: progresele în speranța de viață încetinesc semnificativ și vor continua să încetinească în viitorul previzibil. Speranța de viață va continua să crească, dar doar cu o rată de aproximativ jumătate față de cea din trecut.
„Prognozăm că cei născuți în 1980 nu vor ajunge, în medie, la 100 de ani, iar niciunul dintre cohortele studiate nu va atinge acest prag”, spune demograful José Andrade, de la Institutul Max Planck pentru Cercetare Demografică, Germania.
„Această scădere se datorează în mare măsură faptului că progresele anterioare în longevitate au fost determinate de îmbunătățiri remarcabile ale supraviețuirii la vârste foarte fragede.”
Îmbunătățirea supraviețuirii infantile a fost esențială în trecut, arată cercetătorii. Medicina modernă și igiena publică au redus drastic mortalitatea infantilă, dar în prezent, în țările dezvoltate, spațiul de progres este mult mai limitat, scrie ScienceAlert.
Analizând datele istorice, echipa a constatat că între 1900 și 1938 speranța de viață creștea cu aproximativ 5,5 luni la fiecare generație. Pentru cohortele născute între 1939 și 2000, ritmul a scăzut la circa 2,5–3,5 luni pe generație – o diferență notabilă.
În prezent, speranța de viață în țările dezvoltate se situează în jurul valorii de 80 de ani, dar este puțin probabil să urce rapid în viitorul apropiat.
„În lipsa unor descoperiri majore care să prelungească semnificativ viața umană, speranța de viață nu va mai atinge ritmul accelerat din prima jumătate a secolului XX, chiar dacă supraviețuirea la vârsta adultă s-ar îmbunătăți de două ori mai repede decât prognozăm”, spune Héctor Pifarré i Arolas, economist specializat în demografie la Universitatea din Wisconsin-Madison.
Înțelegerea evoluției speranței de viață are implicații majore, fie că este vorba despre planificarea sistemului de sănătate al unei națiuni sau despre deciziile individuale legate de pensie. Factorii care influențează durata vieții – de la activitatea fizică la mediul de trai – rămân importanți, dar acest studiu arată cum aceste influențe se reflectă la scară globală.
„Creșterea fără precedent a speranței de viață, obținută în prima jumătate a secolului XX, pare să fie un fenomen pe care este puțin probabil să-l mai atingem în viitorul apropiat”, adaugă Arolas.
Studiul a fost publicat în revista PNAS.
Speranța de viață ar putea fi aflată pe baza vârstei biologice a creierului
Realitate îngrijorătoare: Speranța de viață din România, redusă cu 1,7 ani din cauza cancerului
Speranța de viață a încetinit în țările dezvoltate
SUA se confruntă cu cea mai mică speranță de viață din ultimele două decenii și jumătate