Atacurile de cord ar putea fi infecțioase, iar vaccinurile le-ar putea preveni, relevă un studiu

Oamenii de știință au descoperit dovezi că atacurile de cord ar putea fi, de fapt, declanșate de o infecție.

Biofilmele bacteriene ascunse pot sta în liniște, ani de zile, în plăcile arteriale, ferite de sistemul imunitar, până când o boală virală sau un alt factor declanșator le reactivează. Odată activate, bacteriile alimentează inflamația care duce la ruperea plăcii și blocarea fluxului sanguin — ceea ce provoacă atacuri de cord.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Descoperiri recente sugerează că infecțiile ar putea juca un rol în declanșarea infarctului miocardic. Cercetătorii, folosind tehnici avansate, au descoperit că în boala coronariană plăcile aterosclerotice bogate în colesterol pot conține un biofilm gelatinos creat de bacterii.

Aceste biofilme se pot dezvolta în tăcere, timp de mulți ani, fără a provoca simptome. Bacteriile din interior rămân inactive și protejate atât de apărarea imunitară a organismului, cât și de antibiotice, deoarece niciuna nu poate pătrunde structura densă a biofilmului, scrie SciTechdaily.

Studiul arată că o infecție virală sau un alt factor extern poate trezi biofilmul latent. Odată activate, bacteriile încep să se înmulțească, provocând inflamație.

Această reacție imună poate slăbi și rupe stratul fibros care acoperă placa, ceea ce duce la formarea de cheaguri și, în final, la un atac de cord.

Infarctul miocardic ar putea fi infecțios

Profesorul Pekka Karhunen, autorul principal al studiului, explică faptul că până acum se credea pe scară largă că boala coronariană era determinată în principal de lipoproteine cu densitate mică (LDL) oxidate, pe care organismul le identifică drept substanțe străine.

„Implicarea bacteriană în boala coronariană a fost de mult timp suspectată, dar lipsiseră dovezi directe și convingătoare. Studiul nostru a demonstrat prezența materialului genetic – ADN – provenit de la mai multe bacterii orale în interiorul plăcilor aterosclerotice”, explică Karhunen.

Rezultatele au fost confirmate prin dezvoltarea unui anticorp țintit împotriva bacteriilor descoperite, care a dezvăluit în mod neașteptat structuri de biofilm în țesutul arterial.

Bacterii eliberate din biofilm au fost observate în cazuri de infarct miocardic. Sistemul imunitar al organismului a răspuns la aceste bacterii, declanșând inflamația, ceea ce a dus la ruperea plăcii pline de colesterol.

Bacteriile alimentează inflamația

Aceste observații deschid calea pentru dezvoltarea unor strategii noi de diagnostic și tratament al infarctului miocardic. În plus, ele susțin posibilitatea prevenirii bolii coronariene și a infarctului miocardic prin vaccinare.

Studiul a fost realizat de Universitățile Tampere și Oulu, Institutul Finlandez pentru Sănătate și Bunăstare și Universitatea din Oxford. Mostrele de țesut au provenit atât de la persoane decedate subit prin stop cardiac, cât și de la pacienți cu ateroscleroză care au fost operați pentru curățarea arterelor carotide și periferice.

Cercetarea face parte dintr-un proiect european amplu de studiu cardiovascular, la care participă 11 țări.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O combinație de medicamente ieftine ar putea preveni atacurile de cord

Testele pe animale, promițătoare pentru reîntinerirea inimii, chiar și după un atac de cord

Un studiu arată că celulele stem ar putea regenera inima după un atac de cord

Crampele menstruale pot să doară mai tare decât un atac de cord, spun medicii