Locul de origine al asteroidului Ryugu ar fi avut cândva ape curgătoare

Se pare că lumea-mamă a asteroidului Ryugu, corpul vizitat de misiunea japoneză Hayabusa2, a avut apă lichidă timp de peste un miliard de ani, o descoperire cu totul neașteptată atunci când sonda a colectat și adus pe Pământ mostrele sale.

Acest rezultat i se adaugă unui șir tot mai lung de dovezi care arată că Sistemul Solar timpuriu a fost mult mai complex și mai surprinzător decât se credea.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

Ryugu, cu un diametru de aproximativ 900 de metri și o formă ce amintește de un titirez, este un „morman de pietre” alcătuit din roci mici și câțiva bolovani mai mari. Analiza probelor aduse pe Pământ a scos la iveală materiale organice, dar și urme de activitate hidrică.

Lumea-mamă a asteroidului Ryugu conținea apă

Cercetătorii au folosit raportul dintre două elemente radioactive, lutetiu (Lu) și hafniu (Hf), pentru a urmări activitatea geologică. Rezultatele arată că lutetiul a fost spălat din roci, iar cel mai plauzibil agent al acestei transformări este apa.

„Ne așteptam ca semnătura chimică a lui Ryugu să semene cu a unor meteoriți deja analizați pe Pământ, dar rezultatele au fost complet diferite”, a declarat profesorul asociat Tsuyoshi Iizuka, de la Universitatea din Tokyo (Japonia). Cercetătorii au exclus alte explicații și au concluzionat că sistemul Lu-Hf a fost perturbat de fluxuri de lichid apărute târziu, probabil ca urmare a unui impact. Un astfel de eveniment ar fi putut fractura lumea-mamă a asteroidului Ryugu, topind gheața din interior și permițându-i apei lichide să circule prin roci, fenomen care ar fi dus, în cele din urmă, la formarea asteroidului.

Legătura dintre Ryugu și Bennu

Studii recente au sugerat și o legătură între Ryugu și Bennu, vizitat de NASA prin misiunea OSIRIS-REx. Ambii par a proveni din aceeași familie, Polana, ceea ce înseamnă că odinioară au făcut parte dintr-un corp comun, bogat în apă.

„Descoperirea arată că apa a persistat în interiorul acestui corp mult mai mult decât ne imaginam. Asta schimbă modul în care privim soarta apei pe asteroizi și chiar condițiile inițiale ale Pământului”, a adăugat Iizuka, citat de IFL Science.

Aceste mostre, practic fragmente ale unei lumi dispărute, oferă informații prețioase despre primele etape ale Sistemului Solar și sugerează că blocurile din care s-a format Pământul erau mult mai umede decât presupuneam.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Astronomii au descoperit un tip ciudat de supernovă: „Este prima dată când vedem o stea care a fost practic golită complet”

Astronomii au urmărit o explozie cosmică masivă de acum 12 miliarde de ani. „Acesta este cel mai îndepărtat eveniment în care putem vedea direct lumina scăpând din jurul stelelor”

Ce s-a întâmplat înainte de Big Bang? Metoda care ne-ar putea ajuta să aflăm

Lovitură pentru știință: NASA renunță la unul dintre cele mai importante domenii de cercetare