Praf stelar mai vechi decât Sistemul Solar, găsit în mostrele de pe asteroidul Bennu

Oamenii de știință care au analizat mostre prelevate de pe asteroidul Bennu au descoperit praf stelar mai vechi decât Sistemul Solar. Asteroidul conține un amestec remarcabil de materiale, dintre care unele s-au format cu mult timp înainte de apariția Soarelui. Aceste descoperiri, detaliate în trei articole științifice publicate recent, arată cum Bennu a păstrat indicii prețioase despre cele mai vechi etape ale sistemului nostru solar.

„Este fascinant să vedem că Bennu este o capsulă a timpului a materialelor care au existat în sistemul nostru solar în stadiile sale incipiente”, a declarat Pierre Haenecour, de la Universitatea din Arizona (SUA). Mostrele, colectate de sonda spațială OSIRIS-REx a NASA în 2020, conțin praf format în sistemul nostru solar, materie organică din spațiul interstelar și praf stelar mai vechi decât Sistemul Solar.

Cercetătorii cred că aceste microboabe de praf au parcurs distanțe uriașe înainte de a ajunge parte dintr-un corp ceresc mult mai mare, „asteroidul-părinte” al lui Bennu. Acesta din urmă s-a fragmentat într-o coliziune catastrofală, cu milioane de ani în urmă, în centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter, scrie Space.com.

„Vedem că mostra de pe Bennu este o rămășiță a materialului care se găsea peste tot în Sistemul Solar”, a explicat Haenecour.

Praf stelar mai vechi decât Sistemul Solar, găsit pe asteroidul Bennu

Unele dintre aceste boabe le-au supraviețuit temperaturilor extreme, reacțiilor cu apa și „mai multor generații de evenimente de impact”, inclusiv coliziunea care a distrus asteroidul-părinte. Unul dintre studii, publicat în revista Nature Astronomy, arată cum gheața din interiorul asteroidului părinte s-a topit și a reacționat cu praful, formând mineralele care alcătuiesc acum aproximativ 80% din Bennu.

Anumite boabe, precum cele de carbură de siliciu, conțin amprente chimice unice care dezvăluie tipurile de stele din care provin, stele care nu mai există. „Sunt dispărute de mult timp. Nu am putea observa stelele din care provin aceste boabe”, a spus Haenecour. Identificarea acestor boabe presolare, incredibil de mici (adesea sub un micrometru), este un proces laborios, comparat cu a căuta „un ac în carul cu fân”, dar le permite oamenilor de știință să traseze originea antică a materialului de pe Bennu.

Un alt studiu, publicat în Nature Geoscience, subliniază modul în care suprafața fără atmosferă a lui Bennu a fost modelată de intemperii spațiale, inclusiv de impacturi minuscule cu micrometeoriți și de vântul solar. Stratul superior al suprafeței asteroidului a fost expus la raze cosmice timp de 2 până la 7 milioane de ani, se arată în studiu. Aceste procese au creat cratere microscopice și pete de rocă topită pe suprafața asteroidului.

Comparația cu mostrele de pe asteroidul Ryugu (colectate de misiunea japoneză Hayabusa2) sugerează că impacturile pot avea un rol mult mai important în remodelarea suprafețelor asteroizilor decât se credea anterior. „Degradarea suprafeței pe Bennu are loc mult mai rapid decât se credea”, a declarat Lindsay Keller, de la NASA.

De ce sunt mostrele atât de importante?

Deoarece mulți asteroizi ard în atmosfera Pământului, colectarea directă a mostrelor din spațiu este esențială pentru a le reconstitui istoria. Meteoriții care ajung pe Pământ pot oferi indicii, dar rareori dezvăluie istoria lor completă, a explicat Haenecour. Sonda OSIRIS-REx l-a studiat pe Bennu de aproape timp de un an înainte de a colecta mostre, oferind „un context geologic foarte valoros pe care nu-l putem obține de la meteoriți”.

„Am putut obține răspunsurile pe care le avem doar datorită acestor mostre. Este extraordinar că, în sfârșit, putem vedea aceste lucruri despre un asteroid la care am visat să ajungem de atât de mult timp”, a adăugat Jessica Barnes, de la Universitatea din Arizona.

Vă recomandăm să citiți și:

Telescopul Spațial James Webb a dezvăluit din ce este făcută coma cometei 3I/ATLAS

Obiectul interstelar 3I/ATLAS, observat și din România

Materia întunecată ar putea transforma unele planete în găuri negre minuscule

Telescopul Webb a descoperit sute de obiecte uimitor de luminoase în Univers