Pentru prima dată, un studiu a dezvăluit efectele secundere pe care le pot avea antidepresivele

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un studiu inovator făcut de King’s College London și Universitatea din Oxford a clasificat pentru prima dată efectele secundare ale antidepresivelor asupra sănătății fizice, relevând diferențe uriașe între medicamente.

Cercetătorii au analizat 30 de antidepresive frecvent utilizate și au descoperit că unele determină creșteri în greutate de până la 2 kg sau variații ale ritmului cardiac de până la 21 de bătăi pe minut în primele opt săptămâni de tratament.

Studiul fără precedent publicat în revista medicală Lancet arată că efectele secundare fizice ale antidepresivelor variază de la un medicament la altul, sugerând că tratamentul ar trebui personalizat în funcție de nevoile fiecărui pacient.

„Este clar că nu există două antidepresive identice”

Cercetătorii au analizat 151 de studii privind 30 de medicamente utilizate frecvent în tratarea depresiei, care au implicat peste 58.500 de pacienți.

Este prima dată când aceste efecte sunt clasificate sistematic, permițând comparații directe între medicamente.

Studiul a evidențiat variații spectaculoase în primele opt săptămâni de tratament:

• Greutatea corporală: Agomelatina a fost asociată cu o scădere medie de 2,4 kg, în timp ce maprotilina a dus la o creștere de aproape 2 kg – o diferență de peste 4 kg între cele două medicamente.
• Ritmul cardiac: Fluvoxamina l-a încetinit, iar nortriptilina l-a accelerat, diferența ajungând la 21 de bătăi pe minut.
• Tensiunea arterială: Diferență de 11 mmHg între nortriptilină și doxepină.

„Este clar că nu există două antidepresive identice”, a declarat dr. Atheeshaan Arumuham de la King’s College London.

În general, cea mai prescrisă clasă de antidepresive – SSRI-urile (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei), precum paroxetina, citalopramul, escitalopramul și sertralina – au avut mai puține efecte secundare fizice.

Totuși, fluoxetina (cunoscută și sub numele de Prozac), tot un SSRI, a fost asociată cu scăderea în greutate și creșterea tensiunii arteriale.

Cercetătorii susțin că aceste diferențe ar trebui să determine medicii să personalizeze tratamentul în funcție de starea de sănătate a fiecărui pacient.

„Ultimul lucru pe care mi-l doresc este ca această poveste să sperie oamenii”

De exemplu, un pacient cu hipertensiune ar trebui să evite medicamente precum venlafaxina sau nortriptilina, care cresc tensiunea arterială, optând în schimb pentru citalopram sau escitalopram.

Cineva preocupat de creșterea în greutate ar trebui să evite amitriptilina sau mirtazapina și să ia în considerare agomelatina sau sertralina.

Cercetătorii dezvoltă un instrument online gratuit pentru a ajuta medicii și pacienții să aleagă medicamentul potrivit, însă aceasta va necesita o schimbare culturală semnificativă.

Cercetătorii insistă că nimeni nu ar trebui să întrerupă tratamentul fără consultarea medicului.

„Ultimul lucru pe care mi-l doresc este ca această poveste să sperie oamenii”, a spus dr. Toby Pillinger. „Vreau să văd acest lucru ca pe o încurajare a persoanelor să ia inițiativa și să se implice în luarea deciziilor împreună cu medicul lor”.

Studiul a analizat doar efectele din primele opt săptămâni de tratament. Dr. Pillinger a menționat că se așteaptă ca schimbările pe termen scurt să persiste, dar acest lucru trebuie încă testat corespunzător.

Până la unul din șase adulți din Europa și America de Nord iau antidepresive, ceea ce înseamnă că până și schimbări modeste ar putea avea un impact major asupra sănătății publice.