Există date în calendar care trec neobservate, și apoi există Vineri, 13. O zi care unora le declanșează o neliniște inexplicabil, iar altora aversiune în toată regula sau frici paralizante. Dar de unde vine, de fapt, această superstiție că vineri 13 aduce ghinion?
Pentru a desluși misterul, trebuie să privim mai întâi fiecare componentă în parte. Numărul 13 a fost, de-a lungul istoriei, o sursă de disconfort. Frica de el, cunoscută sub numele de triskaidekafobie, nu este o invenție modernă. Deși nu are o bază logică, ea este larg răspândită în mai multe culturi, iar persoanele care suferă de această fobie pot evita numărul 13 în diverse contexte, cum ar fi data, adresele sau locurile.
Rădăcinile superstiției legate de numărul 13 se întind adânc în mitologie și texte sacre. În tradiția creștină, la Cina cea de Taină s-au adunat 13 persoane, iar a treisprezecea, Iuda, a fost trădătorul. În mitologia nordică, o cină a celor 12 zei a fost tulburată de Loki, zeul șiretlicurilor, al 13-lea invitat nepoftit, care a adus haos și a provocat moartea lui Balder, zeul luminii și purității. În multe culturi, numărul 12 simbolizează perfecțiunea și completitudinea – 12 luni, 12 apostoli, 12 ore pe ceas –, iar 13, depășind această armonie, a fost privit ca un element perturbator, aducător de dezechilibru.
Nici ziua de vineri nu a scăpat de conotații negative. În tradiția creștină, vineri este asociată cu Patimile lui Hristos, devenind simbol al jertfei și al rugăciunii. Apoi, legende medievale (fără bază biblică directă) povestesc că Eva l-ar fi ispitit pe Adam într-o vineri sau că potopul universal ar fi început, de asemenea, într-o vineri.
Mai mult, tradiția iudaică comemorează distrugerea Templului lui Solomon în Tisha B’Av (care nu coincide întotdeauna cu vineri), iar în Anglia medievală, execuțiile capitale aveau loc adesea vineri. Dar nu toate culturile o percep negativ: în islam, Vinerea (Jumu’ah) este cea mai sfântă zi a săptămânii, iar la romani, vineri era dedicat zeiței Venus, simbol al iubirii.
Combinația dintre numărul 13 și ziua de vineri este, surprinzător, o superstiție relativ recentă, popularizată în secolul al XIX-lea. Nu există o singură origine clară, dar un rol important l-a jucat romanul lui Thomas W. Lawson, Friday, the Thirteenth, publicat în 1907.
Cartea, care descrie cum un broker folosește superstiția pentru a manipula piața bursieră, a contribuit la cimentarea acestei asocieri în conștiința publică, mai ales într-o perioadă marcată de incertitudini economice, cum a fost Panica din 1907, când o criză financiară în SUA a provocat panică pe piețele bancare și bursiere, ducând la falimente și recesiune.
De-a lungul istoriei, coincidențele au întărit aura malefică a numărului 13. Printre cele mai celebre evenimente se numără arestarea Cavalerilor Templieri la 13 octombrie 1307, un act brutal ordonat de regele Filip al IV-lea al Franței, care a marcat începutul declinului ordinului.
Pe 13 noiembrie 1970, un ciclon devastator a lovit Bangladeshul, provocând sute de mii de victime și devenind una dintre cele mai mortale catastrofe naturale înregistrate. Tragedia zborului 571 al Forțelor Aeriene Uruguayene, prăbușit în Anzi pe 13 octombrie 1972, a inspirat filmul Alive, iar pe 13 ianuarie 2012, naufragiul navei de croazieră Costa Concordia în largul coastelor Italiei a șocat întreaga lume.
Chiar și personalități influente au avut o relație specială cu această dată. Scriitorul Thomas W. Lawson, prin romanul său Friday, the Thirteenth (1907), a contribuit la popularizarea mitului. Președintele american Franklin D. Roosevelt era cunoscut pentru faptul că evita să călătorească în zilele de 13 și nu organiza cine la care să participe 13 persoane. De asemenea, faimosul scriitor Mark Twain ar fi fost extrem de superstițios în legătură cu numărul 13, refuzând să participe la evenimente dacă numărul total al invitaților era 13. Se spune că Napoleon Bonaparte își amâna bătăliile și deciziile importante atunci când cădeau în ziua de vineri 13.
Apoi, Stephen King, maestrul literaturii horror, a recunoscut că, deși scrie despre lucruri înfricoșătoare, el însuși se teme de Vineri 13 și evită să călătorească în această zi. Tupac Shakur, lenedarul rapper, a murit pe 13 septembrie (la câteva zile după ce a fost împușcat), Charles Dickens refuza să călătorească în zilele de 13, Richard Wagner, compozitorul obsedat de numerologie, credea că a muri într-o zi de 13 ar fi un semn dramatic – și a decedat la 13 februarie 1883, Nikola Tesla, deși un geniu al științei, suferea de triskaidekafobie (frică de numărul 13) și refuza să stea la mese cu acest număr de persoane, Albert Einstein, la rândul său, a evitat să-și planifice activități importante în zilele de 13, deși nu a recunoscut public superstiția, Pelé a refuzat să poarte tricoul cu numărul 13 în meciuri, considerându-l semn rău.
În aviație, multe companii evită poarta 13 în aeroporturi, iar în unele hoteluri nu există etajul 13.
Dincolo de evenimentele istorice, psihologia explică de ce legenda Vinerii 13 persistă. Biasul de confirmare ne face să acordăm mai multă atenție accidentelor, problemelor sau evenimentelor neplăcute care se întâmplă în această zi, ignorând zecile de situații normale sau pozitive. Memoria selectivă întărește astfel iluzia că data ar fi „blestemată”. Dar mecanismul merge mai departe. Profeția autoîmplinită intră în joc: dacă ești anxios și iei precauții suplimentare – conduci mai încet, eviți decizii importante – riști să devii neatent sau exagerat de prudent, ceea ce poate genera greșeli ce par să confirme mitul. În fond, frica noastră contribuie, involuntar, la crearea realității de care ne temem.
Mitul persistă și pentru că creierul preferă explicații simple – „ziua e vinovată de ce mi s-a întâmplat” – în locul hazardului sau al coincidențelor. Iar cultura populară, de la filme horror la povești transmise din generație în generație, menține legenda vie.
Așadar, nu data în sine este problema, ci modul în care o interpretăm. Această prejudecată este o oglindă a minții noastre colective, unde istoria, credințele și psihologia se întâlnesc pentru a crea o legendă modernă. Vineri 13 ne spune mai mult despre noi înșine decât despre calendar și adevăratul pericol nu ar fi ziua, ci teama irațională care ne poate face să vedem ghinion acolo unde există doar întâmplare. Ar fi util să înțelegem că superstițiile sunt povești pe care ni le spunem nouă înșine – iar puterea lor stă tocmai în credința pe care o investim în ele. De aceea, indicat este să nu lăsăm frica să ne fure rațiunea, chiar și în cele mai „prăfuite” zile.
Sursa:
https://edition.cnn.com/2021/08/12/style/why-friday-13-unlucky-explained
Farmaciile medievale, acolo unde leacurile erau făcute din sânge, plante miraculoase și superstiții