Pentru prima dată în istorie, astronomii ar fi descoperit o „superkilonovă”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O echipă de cercetare condusă de Caltech (Institutul de Tehnologie din California, SUA) ar fi descoperit prima superkilonovă, un fenomen cosmic în care o stea explodează violent de două ori, în moduri diferite.

Analiza unei serii de observații începute cu o undă gravitațională detectată ar putea fi dovada primei supernove cunoscute care este urmată imediat de o kilonovă.

• O structură mamut descoperită în spațiul îndepărtat sfidează tot ce știm despre Cosmos
• „Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?

Colaborarea LIGO-Virgo-KAGRA a detectat unde gravitaționale, iar astronomii au identificat rapid sursa: un obiect aflat la 1,3 miliarde de ani-lumină distanță, numit AT2025ulz.

La început, obiectul a strălucit în roșu, indicând crearea de elemente grele precum aurul (semnătura unei kilonove).

După câteva zile însă, acesta s-a aprins din nou, arătând prezența hidrogenului în spectru (semnătura unei supernove). Cercetătorii sugerează că au fost ambele, scrie ScienceAlert.

Un fenomen cosmic în care o stea explodează violent de două ori

Studiile anterioare au lansat ipoteza că o supernovă poate, în cazuri rare, să producă două stele neutronice în loc de una singură. Dacă acestea se ciocnesc imediat, generează semnalul unei kilonove chiar în interiorul exploziei stelare inițiale.

Cel puțin unul dintre obiectele care s-au ciocnit este mai puțin masiv decât o stea neutronică tipică.

Stelele neutronice au de obicei între și mase solare, dar teoretic pot coborî până la mase solare.

Două mecanisme teoretice sunt implicate. Fisiunea, atunci când o stea masivă care se rotește rapid se rupe în două stele neutronice în timpul exploziei de supernovă.

Universul are capacitatea infinită de a ne surprinde

Al doilea mecanism presupune fragmentarea, când steaua se prăbușește formând un disc mare de gaz care se fragmentează în „roiuri” mai mici, ce devin stele neutronice de masă mică și se ciocnesc în câteva secunde.

„Viitoarele evenimente de tip kilonovă s-ar putea să nu semene cu cele cunoscute până acum și ar putea fi confundate cu supernovele”, explică Mansi Kasliwal, astronom la Caltech.

Această descoperire ne reamintește că Universul are capacitatea infinită de a ne surprinde.

Cercetarea este publicată în The Astrophysical Journal Letters.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O supernovă sugerează că planetele asemănătoare Pământului sunt frecvente în Univers

Astronomii au descoperit un pulsar care „fuge” de o supernovă

Telescopul James Webb a descoperit cea mai veche supernovă observată vreodată

Dovezi pentru o supernovă rară, descoperite într-o poezie din anul 1181