La apogeul erei glaciare, oamenii au construit adăposturi din oase de mamut

În timpul Maximului Glaciar Târziu, materialele din care îți construiai adăpostul puteau face diferența dintre viață și moarte. Se pare că oamenii își construiau adăposturi din oase de mamut.

Pentru un grup de vânători-culegători din zona actualei Ucraine, exista practic o singură opțiune viabilă: oasele de mamut. Structurile ridicate din rămășițele acestor animale uriașe au fost excavate pentru prima dată în anii 1960, în celebrul sit arheologic Mezhyrich, din regiunea Cherkasy.

• O maimuță misterioasă de acum 7 milioane de ani ar putea fi cel mai vechi hominid…
• Aparatele dentare nu sunt atât de vechi pe cât s-ar crede

Acolo, cercetătorii au descoperit patru construcții realizate din oase de mamut. Deși inițial au fost interpretate ca locuințe, unii specialiști au sugerat ulterior că ar putea fi morminte, spații ceremoniale, depozite de oase sau chiar monumente cu rol religios.

Oamenii își construiau adăposturi din oase de mamut

În încercarea de a înțelege scopul acestor structuri neobișnuite, oamenii de știință au apelat la datarea cu radiocarbon a oaselor de mamut. Problema este că aceste rămășițe ar fi putut fi colectate ulterior și, prin urmare, ar putea fi mult mai vechi decât clădirile în sine. Din acest motiv, datele obținute au variat extrem de mult, indicând vârste cuprinse între aproximativ 19.000 și 12.000 de ani.

Pentru a clarifica situația, autorii unui nou studiu au ales să dateze cu radiocarbon oase mai mici, provenite de la alte animale, descoperite în așa-numitele „straturi culturale” asociate cu cea mai mare structură. Cu alte cuvinte, aceste animale au murit în perioada în care situl era locuit, iar oasele lor se află în aceleași straturi de sediment cu unelte de piatră, arme de vânătoare și alte artefacte aparținându-i grupului uman care a ocupat construcția.

Nu se știe cu ce materiale erau izolate aceste adăposturi

Rezultatele indică faptul că structura din oase de mamut a fost folosită între 18.248 și 17.764 de ani în urmă, adică exact în cea mai aspră etapă a ultimei ere glaciare. Mai mult, pentru că straturile de sediment care conțin urme culturale sunt extrem de subțiri, autorii sugerează că adăpostul a fost utilizat pentru o perioadă foarte scurtă, posibil doar câteva săptămâni.

Oamenii își construiau adăposturi din oase de mamut, dar nu este clar de câte ori era folosită structura, existând posibilitatea ca aceasta să fi fost reocupată de mai multe generații de oameni ai epocii glaciare pe parcursul a până la 429 de ani. De fiecare dată, comunitățile preistorice au lăsat în urmă urme de tranșare a animalelor și de confecționare a uneltelor, ceea ce întărește ipoteza că aceste construcții din oase de mamut au fost într-adevăr locuințe. Totuși, având în vedere durata extrem de scurtă a fiecărei ocupări, cercetătorii cred că ele au servit mai degrabă ca adăposturi temporare de supraviețuire, nu ca locuințe permanente.

Nu se știe exact ce alte materiale erau folosite pentru izolare și protecție împotriva intemperiilor și nici ce circumstanțe i-au determinat pe acești vânători-culegători să ridice și să folosească asemenea adăposturi. Cu toate acestea, noul studiu oferă perspective valoroase asupra strategiilor de supraviețuire adoptate de oamenii preistorici în cea mai dură și dificilă perioadă a ultimei ere glaciare, scrie IFL Science.

Studiul a fost publicat în revista Open Research Europe.

Vă recomandăm să citiți și:

Împăratul care a adus grandoare Imperiului Roman

Cum i-a ucis Mihai Viteazul pe creditorii turci veniţi să ridice banii pentru înscăunarea lui

Dansul în Egiptul Antic nu era doar artă, ci legătura cu zeii și cu viața de apoi

Scurtă istorie a buletinului: de la tăblița din argilă până în zilele noastre