Cercetătorii au descoperit de ce uneori nu avem deloc motivație

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de știință au descoperit „frâna motivației” din creier. Ai dificultăți cu motivația? Poate trebuie să completezi un raport, dar nu reușești nici măcar să deschizi un tabel. Sau ai de purtat o conversație importantă, însă ai face orice altceva în loc să pui mâna pe telefon.

„Mănâncă broasca” este o strategie de productivitate care sugerează că ziua ta va merge mult mai bine dacă rezolvi prima dată cea mai grea sarcină. Ideea este bună, dar uneori poate părea imposibil de pus în practică. Incapacitatea de a începe un lucru, chiar și atunci când știi foarte bine ce ai de făcut, nu este ceva neobișnuit. În anumite cazuri, poate avea chiar semnificație clinică, fiind un simptom cunoscut de medici sub numele de „avoliție”.

Avoliția este asociată cu afecțiuni precum depresia, schizofrenia și boala Parkinson. Știm că acest fenomen există, dar ce se întâmplă, de fapt, în creier atunci când ne lovim de acest blocaj mintal?

Un experiment cu macaci

Un studiu recent a analizat fenomenul folosind macaci, o specie de maimuțe extrem de inteligente. Aceștia au fost antrenați să îndeplinească două tipuri de sarcini. Una oferea o recompensă (puțină apă), iar cealaltă oferea atât o recompensă, cât și o „pedeapsă” (un jet de aer în față). Cele două situații erau semnalizate printr-un indiciu care le permitea macacilor să decidă dacă vor să continue. Detaliul relevant nu a fost dacă alegeau sau nu să participe, ci dacă începeau efectiv sarcina. Rezultatele au arătat că macacii se apucau imediat de sarcina care oferea doar recompensa, dar evitau să înceapă atunci când anticipau și partea neplăcută.

Această „frână” mintală a început să dispară atunci când cercetătorii au slăbit temporar o conexiune din creierul macacilor dintre două regiuni asociate cu motivația: striatul ventral (VS) și pallidumul ventral (VP). Procedura a fost realizată prin chemogenetică, o metodă țintită care combină modificarea genetică cu substanțe chimice sintetice pentru a acționa asupra unor celule sau neuroni foarte specifici.

Cercetătorii au analizat și activitatea neuronală din timpul celor două sarcini și au observat că activitatea din VS creștea în cazul sarcinii stresante. În schimb, VP prezenta o activitate mai scăzută, pe măsură ce macacii își pierdeau interesul de a continua, scrie IFL Science.

Cercetătorii au descoperit „frâna motivației” din creier. Poate fi aceasta înlăturată?

Se pare că legătura dintre VS și VP formează „frâna motivației” din creier, care decide dacă ne apucăm de sarcini stresante sau amânăm. Este un obstacol mintal frustrant atunci când trebuie să faci ceva, dar există cu un motiv. Astfel, deși acest mecanism recent identificat reprezintă o țintă promițătoare pentru medicamente destinate tratării avoliției clinice, cercetătorii recomandă prudență.

„Slăbirea excesivă a frânei motivației ar putea duce la comportamente periculoase sau la asumarea excesivă de riscuri. Vor fi necesare validări atente și discuții etice pentru a stabili cum și când ar trebui folosite astfel de intervenții”, a declarat Ken-ichi Amemori, autorul principal al studiului.

Studiul a fost publicat în revista Current Biology.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?

Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul

Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru

De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare