Spațiul nu este deloc așa cum ne-am imaginat până acum, susține o teorie bizară

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Există dezbateri nesfârșite între cosmologi despre ce anume alcătuiește, de fapt, „golul” spațiului cosmic, deși mulți cred că substanțele misterioase pe care le numim astăzi materie întunecată și energie întunecată reprezintă o parte semnificativă din acesta. Mai nou, o teorie bizară susține că spațiul este un fluid vâscos.

Într-o nouă lucrare, care încă nu a fost evaluată de alți specialiști, un cercetător de la Indian Institute of Technology, Muhammad Ghulam Khuwajah Khan, propune o teorie intrigantă: spațiul este un fluid vâscos, ca o miere care curge foarte lent. Dacă această idee se va confirma (un „dacă” major, trebuie subliniat), modelul ar putea explica o serie de discrepanțe care îi frustrează de mult timp pe oamenii de știință.

• Studiu: multe femei aleg un analgezic mai puțin eficient pentru durerile menstruale
• Alternative la opioide în camerele de gardă: noi opțiuni pentru controlul durerii

În prezent, astronomii folosesc în general modelul Lambda Cold Dark Matter, cunoscut drept modelul ΛCDM, pentru a descrie matematic Big Bangul, modul în care materia întunecată menține galaxiile unite și felul în care energia întunecată determină expansiunea Universului. Densitatea energetică a spațiului este cunoscută sub numele de constantă cosmologică, notată cu litera grecească Lambda (Λ), și este considerată o proprietate neschimbătoare.

Cum a ajuns un om de știință la ideea că spațiul este un fluid vâscos?

Datele recente obținute de la The Dark Energy Spectroscopic Instrument (DESI), din Arizona, și de la Dark Energy Survey, din Chile, sugerează însă că modelul ΛCDM ar putea avea nevoie de ajustări. Astronomii au identificat discrepanțe între observațiile telescoapelor și predicțiile modelului, care indică faptul că energia întunecată, considerată mult timp imuabilă în spațiu-timp, ar fi slăbit pe măsură ce Universul s-a extins și a îmbătrânit.

Teoria lui Khan, menită să reconcilieze aceste neconcordanțe, propune ca spațiul cosmic să fie tratat matematic ca un fluid vâscos și elastic, capabil să conțină o proprietate pe care el o numește „fononi spațiali”, adică vibrații emise de atomi, care creează unde de tensiune în spațiu, scrie Futurism.

O teorie departe de a fi confirmată

Conform acestei ipoteze, energia întunecată împinge spațiul să se extindă, dar acești fononi exercită o forță subtilă de reacție, ceea ce face ca expansiunea Universului să nu fie uniformă. Aplicarea acestei idei peste observațiile DESI ar elimina discrepanța observată de astronomi față de modelul ΛCDM.

Este o propunere fascinantă, care păstrează conceptul energiei întunecate ca forță responsabilă de expansiunea cosmică, dar introduce un element teoretic capabil să explice observații neobișnuite ce par să contrazică acest model.

Totuși, vor fi necesare mult mai multe date din aceste studii dedicate energiei întunecate pentru a stabili dacă teoria se susține sau dacă va rămâne doar o idee curioasă, uitată în arhivele istoriei științei.

Lucrarea este disponibilă pe platforma arXiv.

Vă recomandăm să citiți și:

Mostrele aduse de China de pe „fața nevăzută a Lunii” sunt total diferite de cele de pe fața vizibilă

În adâncurile planetei Jupiter există de 1,5 ori mai mult oxigen decât pe Soare

Cea mai veche galaxie „moartă” cunoscută a fost sufocată de propria gaură neagră supermasivă

Astronomii au observat o erupție galactică echivalentă cu 10 cvintilioane de bombe cu hidrogen care explodează pe secundă