De ce creierul are nevoie de prieteni?

Neurocercetătorul american Ben Rein privește cu scepticism valul de pseudo-neuroștiință online.

„O urăsc”, spune el, referindu-se la informațiile eronate care circulă pe rețelele sociale. Apoi nuanțează: „Nu o urăsc atunci când este corectă, dar rareori este corectă”.

• Adolescenții de astăzi dorm mult mai puțin decât cei de la finalul anilor 2000
• Cercetătorii au dezvăluit cel mai vechi catalog stelar realizat vreodată

Rein, cercetător cu lucrări publicate în reviste de specialitate și profesor asociat la Stanford, a devenit o voce influentă tocmai pentru că încearcă să combată confuziile. Cu peste 750.000 de urmăritori pe TikTok, el explică publicului larg ce știe (și mai ales ce nu știe încă) știința despre creier.

„Este esențial ca adevărații oameni de știință să fie prezenți online și să arate ce înseamnă un discurs responsabil despre știință”, afirmă el.

Primul său volum, Why Brains Need Friends („De ce au creierele nevoie de prieteni”, n.r.), abordează un subiect mai actual ca oricând: izolarea socială. Rein vorbește despre o lume „post-interacțiune”, în care singurătatea este adesea romanțată, dar are efecte grave asupra sănătății.

„Dovezile sunt șocante”, spune el, amintind studii care arată că persoanele cu relații sociale slabe au un risc de deces cu 50% mai mare.

Un exemplu elocvent vine din cercetările pe animale, notează The Guardian.

„Șoarecii care au suferit accidente vasculare identice, dar au trăit izolați, au avut leziuni cerebrale mai mari și o rată de mortalitate mai ridicată. Izolarea declanșează un răspuns de alarmă al organismului. Cortizolul crește, iar pe termen lung acest lucru duce la inflamație, care afectează organele și încetinește vindecarea”, explică Rein.

Cauza principală? Stresul cronic și inflamația persistentă. La oameni, efectele sunt similare. Pacienții care beneficiază de sprijin emoțional după un AVC se recuperează mult mai bine, iar cei care locuiesc singuri au un risc dublu de a muri după un infarct. La polul opus, interacțiunile sociale cresc nivelul de oxitocină, hormon cu efect antiinflamator și protector.

De ce, atunci, evităm interacțiunea?

„Suntem foarte slabi în a anticipa cât de bine ne vom simți după ce socializăm”, explică el, invocând fenomenul „liking gap”.

Internetul complică și mai mult lucrurile: „Socializarea online este o copie proastă a sistemelor de recompensă ale creierului”.

„Îmbunătățiți-vă interacțiunile. Dacă trimiteți un mesaj, sunați. Dacă sunați, faceți un video call. Iar dacă se poate, întâlniți-vă față în față”, recomandă specialistul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Exercițiile fizice pot încetini sau chiar inversa „vârsta creierului”, relevă un nou studiu

Un studiu a descoperit cel mai frumos mod prin care să-ți menții creierul tânăr

Faptele bune și voluntariatul ne pot încetini îmbătrânirea creierului, indică un studiu

De ce creierul uman se maturizează mai lent decât cel al rudelor sale primate?