Cele 3 semne clare că scrâșnești din dinți fără să-ți dai seama!

Zi sau noapte, mulți dintre noi scrâșnim sau ne încleștăm dinții fără să ne dăm seama. Iată trei semne că scrâșnești din dinți!

Arosha Weerakoon, de la The University of Queensland, și Amit Arora, de la Western Sydney University (ambele instituții din Australia), au întocmit o listă simplă cu semne că scrâșnești din dinți. La ce trebuie să fii atent?

• Trucul simplu și confirmat științific prin care poți reduce anxietatea
• Test de cultură generală. Care este diferența dintre sodiu și sare?

Dacă cel puțin o dată pe săptămână: simți durere sau sensibilitate la tâmple, față, maxilar sau în apropierea urechii; ai dureri când deschizi gura sau mesteci; sau simți că maxilarul se blochează, pocnește sau rămâne „agățat”, atunci este posibil să scrâșnești sau să strângi din dinți, un fenomen numit bruxism. De ce se întâmplă acest lucru? Și există vreo soluție?

Semne că scrâșnești din dinți. Ce este bruxismul?

Scrâșnitul sau încleștarea dinților sunt mișcări involuntare. Mușchii masticatori se activează inconștient, maxilarul inferior se încordează sau se proiectează înainte, iar dinții sunt strânși sau frecați unii de alții.

Aproape una din șase persoane face acest lucru în somn, iar una din patru, când este trează.

Scrâșnitul din timpul somnului produce un zgomot specific. Dacă dormi cu cineva, este posibil ca partenerul să-l observe. Episoadele ușoare și rare nu sunt, de obicei, o problemă. Însă atunci când apar frecvent sau cu intensitate mare, pot provoca afecțiuni ale dinților, ale articulației maxilarului și ale mușchilor, pot perturba somnul și pot contribui la dureri de cap tensionale sau dureri de urechi.

În timp, aceste probleme pot deveni dureroase și costisitoare. De asemenea, dinții se pot fisura sau fractura. De regulă, bruxismul are cauze multiple: fizice, psihice și legate de stilul de viață.

Riscul este mai mare dacă: te confrunți cu stres, anxietate sau depresie; iei anumite medicamente, de exemplu pentru schizofrenie, psihoză sau depresie; consumi prea multă cofeină, nicotină și/sau alcool; ai un somn fragmentat, inclusiv din cauza zgomotelor neașteptate, precum notificările telefonului.

Există și o legătură puternică cu apneea de somn, o afecțiune care întrerupe respirația în timpul somnului și reduce oxigenarea creierului și a corpului. Nivelul scăzut de oxigen declanșează eliberarea hormonilor de stres, care cresc ritmul cardiac și provoacă spasme musculare generalizate, favorizând scrâșnitul și strângerea dinților.

Bruxismul este gestionabil. Trebuie doar să mergi la medic pentru a găsi cea mai bună rezolvare!

Medicul stomatolog va analiza, de obicei, starea ta generală de sănătate și medicația urmată. Te poate întreba dacă ai dureri de maxilar, dureri de cap, dificultăți la mestecat sau blocaje ale maxilarului, precum și despre calitatea somnului. În cavitatea bucală, va căuta dinți sau plombe ciobite ori tocite.

Uzura excesivă a dinților poate indica și reflux gastric, situație în care acidul din stomac ajunge în gură și înmoaie smalțul. Astfel, persoanele care suferă atât de bruxism, cât și de reflux, își deteriorează dinții mult mai rapid. Alte semne frecvente sunt urmele albe de pe interiorul obrajilor și marginile ondulate ale limbii, apărute când acestea sunt prinse între dinți, scrie ScienceAlert.

Bruxismul este, însă, o problemă gestionabilă. Medicul poate identifica posibile cauze, iar fizioterapia specializată pe dureri de maxilar poate ajuta prin exerciții și stretching. Medicul stomatolog poate recomanda gutiere de noapte pentru protejarea dinților și reducerea tensiunii musculare. În unele cazuri se apelează la injecții cu botox, deși acestea sunt costisitoare, temporare și nu funcționează la toată lumea.

Este important de reținut că aceste soluții tratează efectele, nu cauza. De aceea, reducerea stresului și îmbunătățirea somnului sunt esențiale. Ajustările simple, precum reducerea consumului de cofeină și alcool sau scoaterea dispozitivelor electronice din dormitor, pot preveni durerea și tratamentele costisitoare.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce creierul are nevoie de prieteni?

Cât ai putea pierde din corp și, totuși, să supraviețuiești?

Boala cronică de rinichi otrăvește inimile pacienților, au descoperit oamenii de știință

Mit sau realitate: Stretchingul înainte de activitatea fizică previne accidentările?