Boala cronică de rinichi otrăvește inimile pacienților, au descoperit oamenii de știință

Oamenii de știință au descoperit răspunsul la un mister vechi legat de motivul pentru care mai mult de jumătate dintre pacienții cu boală cronică de rinichi ajung, în cele din urmă, să moară din cauza problemelor cardiovasculare: boala cronică de rinichi otrăvește inimile pacienților.

Boala cronică de rinichi otrăvește inimile pacienților. Cercetătorii de la UVA Health și Mount Sinai (SUA) spun că această descoperire le-ar putea permite medicilor să identifice din timp persoanele cu risc și să dezvolte tratamente noi pentru prevenirea și tratarea insuficienței cardiace la acești pacienți.

• Adolescenții de astăzi dorm mult mai puțin decât cei de la finalul anilor 2000
• Cercetătorii au dezvăluit cel mai vechi catalog stelar realizat vreodată

„Bolile de rinichi și de inimă se pot dezvolta în tăcere, astfel că sunt adesea descoperite abia după ce pagubele au fost deja produse. Rezultatele noastre pot ajuta la identificarea mai timpurie a pacienților cu risc de insuficiență cardiacă, permițând inițierea tratamentului mai devreme și obținerea unor rezultate mai bune”, a declarat Uta Erdbrügger, medic internist și cercetătoare la Divizia de Nefrologie a Școlii de Medicină a Universității din Virginia.

Legătura rinichi-inimă

Boala cronică de rinichi afectează peste 1 din 7 americani, adică aproximativ 35 de milioane de persoane în Statele Unite, potrivit National Institutes of Health. Agenția mai precizează că aproximativ 1 din 3 pacienți cu diabet și 1 din 5 persoane cu hipertensiune arterială suferă de o formă de boală renală.

Legătura dintre boala cronică de rinichi și problemele cardiovasculare este bine documentată, severitatea bolilor de inimă crescând direct proporțional cu gravitatea afecțiunii renale. Totuși, oamenii de știință au avut dificultăți în a înțelege mecanismul exact, în parte pentru că factori de risc comuni, precum obezitatea și hipertensiunea, îngreunează stabilirea unei relații clare de cauză și efect.

Până acum, nu fusese identificat niciun factor de risc specific rinichilor care să explice toxicitatea asupra inimii. Noua cercetare coordonată de Erdbrügger și colegii săi indică însă un vinovat: particule numite „vezicule extracelulare circulante”, produse de rinichii afectați de boala cronică, scrie EurekAlert.

Veziculele extracelulare sunt generate de aproape toate celulele și funcționează ca mesageri, transportând proteine și alte substanțe către alte celule. Însă veziculele produse de rinichii bolnavi conțin molecule mici de ARN necodant, numite miRNA, care s-au dovedit a fi toxice pentru inimă.

Boala cronică de rinichi otrăvește inimile pacienților. Cum poate fi oprit acest lucru?

În experimentele pe șoareci de laborator, blocarea circulației acestor vezicule extracelulare a dus la o îmbunătățire semnificativă a funcției cardiace și la ameliorarea insuficienței cardiace. Cercetătorii au analizat și probe de plasmă sanguină de la pacienți cu boală cronică de rinichi și de la persoane sănătoase, confirmând prezența veziculelor nocive doar la pacienții cu afecțiuni renale.

„Medicii s-au întrebat mereu cum comunică între ele organe precum rinichiul și inima. Noi arătăm că veziculele extracelulare provenite din rinichi pot ajunge la inimă și pot fi toxice. Suntem abia la începutul înțelegerii acestui tip de comunicare”, a explicat Erdbrügger.

Rezultatele sugerează că ar putea fi dezvoltat un test de sânge pentru identificarea pacienților cu boală cronică de rinichi care prezintă un risc ridicat de complicații cardiace severe. De asemenea, aceste vezicule ar putea deveni o țintă terapeutică pentru prevenirea sau reducerea efectelor nocive asupra inimii.

„Speranța noastră este să dezvoltăm biomarkeri și opțiuni de tratament noi pentru pacienții renali cu risc de boală cardiacă. În mod ideal, munca noastră va contribui la o medicină de precizie mai bună pentru pacienții cu boală cronică de rinichi și insuficiență cardiacă, astfel încât fiecare pacient să primească exact tratamentul de care are nevoie”, a mai spus ea.

Studiul a fost publicat în revista Circulation.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au trimis virusuri în spațiu?

De ce ne place zahărul și când începe, de fapt, să ne facă rău

Descoperire îngrijorătoare despre paharele de cafea de unică folosință

Test de cultură generală. Cât de des ar trebui să-ți speli mașina?