Autopsia unui bărbat a dezvăluit o structură ciudată în inimă

Autopsia unui bărbat a dezvăluit o structură ciudată în inimă. Persoana în cauză este un bărbat de 39 de ani din Statele Unite.

Un bărbat avea o structură ciudată în inimă. Medicii legiști l-au examinat pe bărbat după o altercație fatală, în timpul căreia o rană prin înjunghiere i-a perforat o venă din plămâni. Ei au observat că inima era ușor mărită și că acesta suferea de ateroscleroză coronariană moderată în două vase. Boala coronariană apare din cauza acumulării de plăci pe pereții arterelor care alimentează inima.

• Moment istoric: Oamenii de știință au creat rinichiul universal compatibil cu orice grupă de sânge
• Grăsimea corporală ne-ar putea micșora creierul, arată un nou studiu

În timpul disecării inimii, examinatorii au remarcat o formațiune neobișnuită în zona nodului atrioventricular, structura care coordonează semnalele electrice dintre camerele superioare și cele inferioare ale inimii. După ce au secționat nodul și țesutul din jur în felii subțiri pentru a investiga această formațiune, au descoperit o „structură osoasă în formă de bumerang”, de aproximativ mărimea unui bob de fasole neagră, potrivit raportului de caz.

Un bărbat avea o structură ciudată în inimă. Ce anume reprezenta aceasta?

Structura a fost identificată drept un „os cardiac” extrem de rar, dacă nu chiar inexistent, la oameni.

De ce este unic acest caz? Osul cardiac a fost observat de mult timp la mamifere non-umane, inclusiv la rumegătoare precum vacile și cămilele. La animale, se crede că acesta ajută la susținerea valvelor cardiace care direcționează fluxul de sânge prin inimă, explică Live Science.

Structura a fost descrisă abia recent la primate, într-un studiu publicat în 2020, cu doar cinci ani înainte de raportul de caz menționat mai sus. În acel studiu, cercetătorii au analizat 16 inimi de cimpanzeu și au descoperit un os cardiac în trei dintre ele. Cei trei cimpanzei prezentau și cicatrice în țesutul cardiac, ceea ce i-a determinat pe autori să sugereze că apariția structurii osoase ar putea fi legată de astfel de leziuni.

Tot în 2020, o structură similară a fost descrisă la șapte oameni de către dr. Jorge Trainini, chirurg cardiac și profesor la Universitatea Națională din Avellaneda (Argentina). El și coautorii săi au numit descoperirea „fulcrul cardiac”, subliniind rolul propus al acestuia în stabilizarea mușchilor inimii în timpul contracțiilor, împotriva forței gravitației.

Ei au raportat că, spre deosebire de osul cardiac observat la inimile de vacă, fulcrul cardiac la adulți era format din cartilaj și tendon, nu din os. Totuși, în analiza lor, au descoperit că o inimă provenită de la un copil de 10 ani conținea țesut osos, sugerând că structura și-ar putea pierde caracterul osos odată cu înaintarea în vârstă. Copilul suferea de cardiomiopatie și îi fusese supus unui transplant de inimă, iar țesutul osos a fost găsit în inima explantată.

Ce spun oamenii de știință despre această descoperire?

Trainini a declarat că osul cardiac și fulcrul cardiac reprezintă aceeași structură. Autorii raportului de caz nu au fost însă de acord. Ei au recunoscut descoperirile anterioare ale lui Trainini, dar au susținut că structura identificată la bărbatul de 39 de ani este diferită, deoarece era formată din os. Cu toate acestea, și ei ajung la o concluzie similară, afirmând că o astfel de structură ar putea fi mai frecventă la oameni decât se crede în prezent. Ei sugerează că, deoarece osul cardiac a fost descoperit în urma unei disecții a țesutului cardiac care nu face parte din procedura standard de autopsie, acesta ar putea trece de obicei neobservat.

Trainini a mers chiar mai departe, susținând, pe baza analizelor ulterioare a aproximativ 100 de inimi umane, că toți oamenii ar avea probabil un fulcru cardiac.

Deși autorii raportului de caz nu cunoșteau istoricul medical complet al bărbatului, ei au remarcat că formarea unui os cardiac ar putea fi legată de boala cardiacă aparentă a acestuia. Este cunoscut faptul că vârsta și bolile pot influența această structură și la alte animale, au adăugat cercetătorii.

Vă recomandăm să citiți și:

Gripă sau răceală? Testul de 60 de secunde care te ajută să îți dai seama

Trucul simplu și confirmat științific prin care poți reduce anxietatea

Cele 3 semne clare că scrâșnești din dinți fără să-ți dai seama!

Test de cultură generală. Care este diferența dintre sodiu și sare?