Home » Știință » Cele 3 semne clare că scrâșnești din dinți fără să-ți dai seama!

Cele 3 semne clare că scrâșnești din dinți fără să-ți dai seama!

Cele 3 semne clare că scrâșnești din dinți fără să-ți dai seama!
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 28.01.2026

Zi sau noapte, mulți dintre noi scrâșnim sau ne încleștăm dinții fără să ne dăm seama. Iată trei semne că scrâșnești din dinți!

Arosha Weerakoon, de la The University of Queensland, și Amit Arora, de la Western Sydney University (ambele instituții din Australia), au întocmit o listă simplă cu semne că scrâșnești din dinți. La ce trebuie să fii atent?

Dacă cel puțin o dată pe săptămână: simți durere sau sensibilitate la tâmple, față, maxilar sau în apropierea urechii; ai dureri când deschizi gura sau mesteci; sau simți că maxilarul se blochează, pocnește sau rămâne „agățat”, atunci este posibil să scrâșnești sau să strângi din dinți, un fenomen numit bruxism. De ce se întâmplă acest lucru? Și există vreo soluție?

Semne că scrâșnești din dinți. Ce este bruxismul?

Scrâșnitul sau încleștarea dinților sunt mișcări involuntare. Mușchii masticatori se activează inconștient, maxilarul inferior se încordează sau se proiectează înainte, iar dinții sunt strânși sau frecați unii de alții.

Aproape una din șase persoane face acest lucru în somn, iar una din patru, când este trează.

Scrâșnitul din timpul somnului produce un zgomot specific. Dacă dormi cu cineva, este posibil ca partenerul să-l observe. Episoadele ușoare și rare nu sunt, de obicei, o problemă. Însă atunci când apar frecvent sau cu intensitate mare, pot provoca afecțiuni ale dinților, ale articulației maxilarului și ale mușchilor, pot perturba somnul și pot contribui la dureri de cap tensionale sau dureri de urechi.

În timp, aceste probleme pot deveni dureroase și costisitoare. De asemenea, dinții se pot fisura sau fractura. De regulă, bruxismul are cauze multiple: fizice, psihice și legate de stilul de viață.

Riscul este mai mare dacă: te confrunți cu stres, anxietate sau depresie; iei anumite medicamente, de exemplu pentru schizofrenie, psihoză sau depresie; consumi prea multă cofeină, nicotină și/sau alcool; ai un somn fragmentat, inclusiv din cauza zgomotelor neașteptate, precum notificările telefonului.

Există și o legătură puternică cu apneea de somn, o afecțiune care întrerupe respirația în timpul somnului și reduce oxigenarea creierului și a corpului. Nivelul scăzut de oxigen declanșează eliberarea hormonilor de stres, care cresc ritmul cardiac și provoacă spasme musculare generalizate, favorizând scrâșnitul și strângerea dinților.

Bruxismul este gestionabil. Trebuie doar să mergi la medic pentru a găsi cea mai bună rezolvare!

Medicul stomatolog va analiza, de obicei, starea ta generală de sănătate și medicația urmată. Te poate întreba dacă ai dureri de maxilar, dureri de cap, dificultăți la mestecat sau blocaje ale maxilarului, precum și despre calitatea somnului. În cavitatea bucală, va căuta dinți sau plombe ciobite ori tocite.

Uzura excesivă a dinților poate indica și reflux gastric, situație în care acidul din stomac ajunge în gură și înmoaie smalțul. Astfel, persoanele care suferă atât de bruxism, cât și de reflux, își deteriorează dinții mult mai rapid. Alte semne frecvente sunt urmele albe de pe interiorul obrajilor și marginile ondulate ale limbii, apărute când acestea sunt prinse între dinți, scrie ScienceAlert.

Bruxismul este, însă, o problemă gestionabilă. Medicul poate identifica posibile cauze, iar fizioterapia specializată pe dureri de maxilar poate ajuta prin exerciții și stretching. Medicul stomatolog poate recomanda gutiere de noapte pentru protejarea dinților și reducerea tensiunii musculare. În unele cazuri se apelează la injecții cu botox, deși acestea sunt costisitoare, temporare și nu funcționează la toată lumea.

Este important de reținut că aceste soluții tratează efectele, nu cauza. De aceea, reducerea stresului și îmbunătățirea somnului sunt esențiale. Ajustările simple, precum reducerea consumului de cofeină și alcool sau scoaterea dispozitivelor electronice din dormitor, pot preveni durerea și tratamentele costisitoare.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce creierul are nevoie de prieteni?

Cât ai putea pierde din corp și, totuși, să supraviețuiești?

Boala cronică de rinichi otrăvește inimile pacienților, au descoperit oamenii de știință

Mit sau realitate: Stretchingul înainte de activitatea fizică previne accidentările?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce mai dezgropăm trecutul dacă avem atâtea probleme în prezent? Ce aflăm din arheologie
De ce mai dezgropăm trecutul dacă avem atâtea probleme în prezent? Ce aflăm din arheologie
NASA este pe cale să primească un mesaj de la o zi-lumină distanță pentru prima dată în istorie
NASA este pe cale să primească un mesaj de la o zi-lumină distanță pentru prima dată în istorie
Primul animal descris științific vreodată tocmai și-a „recăpătat” corpul
Primul animal descris științific vreodată tocmai și-a „recăpătat” corpul
Când a dispărut argintul de pe monede? Povestea unei decizii care a schimbat un regat
Când a dispărut argintul de pe monede? Povestea unei decizii care a schimbat un regat
Jennifer Lawrence, dincolo de „Jocurile Foamei”: actrița care a abandonat școala la 14 ani și a descoperit cât de scump se plătește celebritatea
Jennifer Lawrence, dincolo de „Jocurile Foamei”: actrița care a abandonat școala la 14 ani și a descoperit cât de ...
Jennifer Lawrence revine în „Jocurile Foamei”. Ce știm despre noul film, care prezintă cele mai sângeroase Jocuri din istoria Panemului
Jennifer Lawrence revine în „Jocurile Foamei”. Ce știm despre noul film, care prezintă cele mai sângeroase Jocuri ...
Ce a început să vadă un bărbat după o operație pe creier?
Ce a început să vadă un bărbat după o operație pe creier?
Oamenii de știință au inventat șosetele care fac mersul mai puțin obositor
Oamenii de știință au inventat șosetele care fac mersul mai puțin obositor
Muzeul de la Piscu, locul în care lutul păstrează memoria unui sat. Virgil Scripcariu: „Ceramica a dispărut, dar nu și munca lor, care rămâne expusă și onorată”
Muzeul de la Piscu, locul în care lutul păstrează memoria unui sat. Virgil Scripcariu: „Ceramica a dispărut, dar nu ...
Chiriile îi ruinau pe romani acum 1.800 de ani! Cum trăiau oamenii înghesuiți în apartamente, în vremea lui Marcus Aurelius (P)
Chiriile îi ruinau pe romani acum 1.800 de ani! Cum trăiau oamenii înghesuiți în apartamente, în vremea lui Marcus ...
Test de cultură generală. Din ce se face caramelul?
Test de cultură generală. Din ce se face caramelul?
Un mister cosmic vechi de 15 ani a fost rezolvat! Ce era de fapt o presupusă supernovă?
Un mister cosmic vechi de 15 ani a fost rezolvat! Ce era de fapt o presupusă supernovă?
Gelozia, a doua umbră a iubirii și rădăcinile ei nevăzute
Gelozia, a doua umbră a iubirii și rădăcinile ei nevăzute
8.000 de oase de broască într-un singur șanț. Ce s-a întâmplat acum 1.700 de ani în Anglia?
8.000 de oase de broască într-un singur șanț. Ce s-a întâmplat acum 1.700 de ani în Anglia?
Ce înseamnă cu adevărat să fii bun cu tine: explicații din psihologie și efectele reale asupra sănătății emoționale
Ce înseamnă cu adevărat să fii bun cu tine: explicații din psihologie și efectele reale asupra sănătății emoționale
De ce ne face bine să fotografiem lucrurile frumoase? Ce au descoperit psihologii despre pasiunea pentru fotografie
De ce ne face bine să fotografiem lucrurile frumoase? Ce au descoperit psihologii despre pasiunea pentru fotografie
Un dinte de elefant vechi de 700.000 de ani dezvăluie lumea în care trăiau strămoșii oamenilor
Un dinte de elefant vechi de 700.000 de ani dezvăluie lumea în care trăiau strămoșii oamenilor
Gladys West, matematiciana care a contribuit la dezvoltarea GPS-ului, deși lumea i-a cunoscut numele abia la bătrânețe
Gladys West, matematiciana care a contribuit la dezvoltarea GPS-ului, deși lumea i-a cunoscut numele abia la bătrânețe