S-ar putea ca frica de șerpi să nu fie înnăscută

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

S-ar putea ca frica de șerpi să nu fie înnăscută. Un studiu realizat pe peste 100 de copii de vârstă preșcolară sugerează că cei mici tind să perceapă șerpii diferit față de alte animale și că limbajul negativ sau obiectificant folosit la adresa acestor reptile ar putea contribui la această perspectivă. Cercetarea mai arată că este nevoie de o intervenție minimă pentru a le reduce copiilor atitudinea negativă față de șerpi.

Rezultatele, publicate în revista Anthrozoös, sunt importante din mai multe motive, explică unul dintre autori, Jeff Loucks, de la Oregon State University (SUA).

Șerpii sunt detestați în multe culturi, însă se știu puține lucruri despre modul în care copiii ajung să dezvolte frică și ostilitate față de un animal care are un rol esențial în echilibrul multor ecosisteme. Potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), cel puțin 450 dintre cele peste 4.000 de specii de șerpi identificate sunt expuse la un risc crescut de dispariție. Cu toate acestea, sprijinul public pentru protejarea lor și refacerea habitatelor este slab, probabil din cauza antipatiei generalizate.

„Copilăria este o perioadă critică pentru formarea atitudinilor și a comportamentelor față de animale. Șerpii au o reputație foarte negativă în societățile occidentale și sunt adesea înțeleși greșit”, a declarat Loucks.

Loucks amintește cercetări anterioare care arată că șerpii provoacă un anumit nivel de anxietate la 54% dintre oameni și că americanul obișnuit are o atitudine negativă față de aceste reptile. „Datele indică faptul că este ceva obișnuit ca șoferii din SUA să devieze intenționat pentru a călca un șarpe”, a spus el.

Cum a apărut frica de șerpi?

Împreună cu Denée Buchko, de la University of Regina (Canada), Loucks a încercat să identifice de unde a început frica de șerpi și rolul limbajului și al educației în formarea ei. Proiectul, desfășurat în trei etape, a implicat copii de 5 ani, pe părinții lor, imagini cu șerpi și descrieri care sugerau fie că șerpii seamănă cu alte animale, fie că sunt mai degrabă asemănători unor obiecte neînsuflețite.

Cercetătorii au folosit o metodă numită „sarcină de inducție” pentru a evalua cât de asemănători cu oamenii, cu alte animale sau cu lucruri neînsuflețit econsideră copiii că sunt șerpii.

„Înainte de a le da această sarcină, i-am rugat pe părinți să răsfoiască împreună cu copiii o carte ilustrată despre șerpi și le-am citit celor mici o poveste despre o zi din viața unui șarpe. În carte, șarpele era prezentat fie mai degrabă ca un obiect, folosindu-se pronumele ‘it’ și fără referiri la gânduri sau emoții, fie mai degrabă ca o persoană, cu pronumele ‘she’ și mențiuni despre gânduri și sentimente”, a explicat Loucks.

De ce copiii au atitudini negative față de șerpi?

Rezultatele au arătat că limbajul negativ folosit de părinți îi determina pe copii să perceapă șerpii ca fiind diferiți de oameni. De asemenea, limbajul obiectificant din poveste a avut un efect similar.

„Ceva neașteptat a fost faptul că, în general, copiii considerau că șerpii sunt asemănători cu alte animale non-umane. Așa că am realizat un al doilea studiu, cu alți participanți, în care am eliminat cărțile și le-am oferit doar sarcina de inducție. În acest caz, copiii nu au mai considerat că șerpii sunt asemănători nici cu oamenii, nici cu alte animale”, a spus Loucks.

Într-o a treia etapă, cercetătorii au reintrodus cărțile, iar rezultatele au confirmat concluziile inițiale: copiii au perceput șerpii ca fiind asemănători cu alte animale, dar nu cu oamenii.

„Se pare că, cel puțin în culturile occidentale, copiii de 5 ani tind să creadă că șerpii sunt foarte diferiți de alte animale, iar limbajul negativ și obiectificant poate contribui la această percepție. Însă o expunere minimă la informații despre șerpi și la nevoile lor biologice poate acționa ca un vaccin împotriva atitudinilor negative, contribuind la dezvoltarea grijii și a respectului față de aceste animale”, a concluzionat Loucks.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce Luna pare mai mare atunci când se află la orizont?

Un instrument cerebral revoluționar ne-ar putea spune cum funcționează conștiența

Cât de stresantă este viața de elev? Oamenii de știință au realizat un studiu ca să afle răspunsul

Cancerul ar putea emite semnale care protejează creierul împotriva bolii Alzheimer