De ce mai contează să fii amabil în lumea de astăzi?

De ce contează să fii amabil? Potrivit lui James Coan, neurobiolog la University of Virginia (SUA), practicarea amabilității fie prin gesturi mari, fie prin unele foarte mici, reprezintă un adevărat beneficiu atât pentru propria sănătate, cât și pentru cei din jur. Acest lucru include și așa-numitele „legături slabe”, adică relațiile scurte și informale pe care le avem cu oamenii din viața de zi cu zi.

„Oamenii critică adesea conversațiile mărunte, spunând că sunt superficiale. Dar nu este deloc așa. Micile discuții și legăturile slabe sunt foarte importante. Sunt conexiunile pe care le avem cu oamenii din comunitate, de exemplu, cu persoana care conduce cafeneaua la care mergem. Gesturile mici de bunătate devin mult mai probabile atunci când interacționăm cu oamenii, iar aceste interacțiuni încep adesea cu simple conversații”, afirmă el.

• Viața la mare altitudine ar putea avea un impact surprinzător asupra riscului de diabet
• Câte secrete ascund oamenii în medie?

Coan o menționează și pe Sarah Blaffer Hrdy, antropolog evoluționist și primatolog american cunoscut pentru cercetările sale despre evoluția socială a oamenilor.

De ce contează să fii amabil într-o lume complexă? Iată explicațiile unui expert!

Pentru a ilustra ideea, Coan propune un scenariu simplu: „Imaginează-ți că urci într-un avion care pleacă, să spunem, de la Dulles spre Los Angeles. Este un zbor lung, de aproximativ șapte ore. Avionul este plin de oameni pe care nu îi cunoști.”

Spațiul este îngust, oamenii sunt grăbiți, iar lângă tine stă un necunoscut. Cu toate acestea, vei vedea pasageri care se ridică pentru a-i face loc altcuiva să se așeze. Vei vedea persoane care îi ajută pe ceilalți să își pună bagajele în compartimentul de deasupra scaunelor. Uneori, cineva își asumă chiar riscul de a fi lovit de o valiză doar pentru a-i face loc altui pasager.

„Ea (Sarah Blaffer Hrdy) ne invită să ne imaginăm și că ruda noastră genetică cea mai apropiată, cimpanzeul, ar trebui să facă același lucru… și observă că, dacă erau cimpanzei, s-ar putea ca până la aterizarea avionului să nu mai fie prea mulți în viață”, spune Coan. El subliniază că aceste comportamente cotidiene sunt, de fapt, acte de bunătate care îi ajută pe oameni să conviețuiască.

„Când apare o calamitate imediată și gravă… dovezile din întreaga lume, din culturi diferite, arată că oamenii tind brusc să devină cea mai bună versiune a lor. Vedem oameni care, aproape instinctiv și fără să stea prea mult pe gânduri, devin extrem de cooperanți și binevoitori, chiar altruiști”, spune Coan.

Ce pățesc persoanele care nu sunt amabile?

El amintește și de perioada de după atacurile din 11 septembrie, când mulți oameni au simțit un puternic sentiment de solidaritate și s-au sprijinit reciproc în ciuda tragediei.

„Ceea ce uităm adesea este cât de des ținem ușa deschisă pentru cineva, îi dăm un obiect pe care ni l-a cerut sau cineva așteaptă răbdător la un semn de oprire. Astfel de lucruri se întâmplă toată ziua. Cel mai important lucru de înțeles despre lipsa de bunătate este că ea contrazice ideea de conexiune. Face mai dificile relațiile cu ceilalți și cu comunitatea în ansamblu”, subliniază cercetătorul.

În cele din urmă, persoana lipsită de bunătate are de suferit, iar comunitatea este afectată la rândul ei. De ce contează să fii amabil? Comunitățile puternice tind să fie mai sănătoase, la fel cum și oamenii care au relații sociale solide se bucură de o stare de sănătate mai bună.

Gesturi simple precum a spune „bună ziua” sau „mulțumesc”, acele mici acte de bunătate, sunt, spune Coan, „apa în care înotăm”. Ele pun bazele unor comunități sănătoase și prospere, fie că vorbim despre un cartier, un oraș sau o întreagă țară.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au încercat să afle care este cea mai bună încălțăminte pentru a evita artrita

Îți bârfești șeful? Cercetătorii spun că acest obicei ar avea și părți bune

Sângele centenarilor oferă indicii despre mecanismele longevității

Vegetarienii au șanse mai mici să trăiască până la vârsta de 100 de ani, indică un studiu