Cât de grav este, de fapt, lipsa somnului și ce spun specialiștii despre mitul celor „8 ore perfecte”

Somnul a devenit, în ultimii ani, un adevărat „super-erou” al sănătății. De la performanță cognitivă până la longevitate, aproape orice problemă pare legată de cât dormim. Dar cât de periculos este, în realitate, să dormim mai puțin decât celebrele opt ore pe noapte?

„Oamenii mă întreabă: dacă nu dorm opt ore, o să mor? Răspunsul este da, dar toți murim la un moment dat”, spune Russell Foster, specialist în neuroștiința somnului.

• Astronomii au detectat un ciripit bizar emis de o supernovă, dezvăluind legi ascunse ale fizicii
• Zilele Pământului devin mai lungi, iar de vină ar fi chiar oamenii

Efectele reale ale lipsei de somn

Vestea mai puțin bună este că privarea cronică de somn are efecte serioase asupra organismului. În timpul somnului, creierul activează un mecanism esențial care elimină toxinele, inclusiv proteine asociate cu boli neurodegenerative precum Alzheimer.

„Există tot mai multe dovezi că lipsa somnului este legată de declinul cognitiv, dar și de boli cardiovasculare sau accidente vasculare”, explică Guy Leschziner.

De asemenea, somnul influențează sistemul imunitar, respirația și chiar modul în care percepem durerea, potrivit The Guardian.

Nu toți avem nevoie de 8 ore

Pe de altă parte, specialiștii subliniază că nevoia de somn diferă de la o persoană la alta. Recomandarea generală de 7–8 ore este orientativă, nu universală.

„Există oameni care funcționează perfect cu șase ore de somn, fără simptome de oboseală sau probleme cognitive. Acest lucru poate avea o bază genetică”, spune Leschziner.

Cel mai bun indicator nu este numărul de ore, ci starea generală: dacă te simți odihnit, concentrat și nu ai nevoie de stimulente excesive, probabil dormi suficient.

Există însă semnale clare ale deficitului de somn: iritabilitate, stare de apatie, dependență de cafea sau o perspectivă negativă asupra lucrurilor.

„Creierul obosit tinde să rețină experiențele negative și să le ignore pe cele pozitive”, explică Foster.

Un alt semn este utilizarea alcoolului pentru a adormi, o soluție aparent eficientă, dar care afectează calitatea reală a somnului.

O noapte proastă nu este o tragedie

Vestea bună: o noapte slabă de somn nu are efecte majore pe termen lung. Organismul poate compensa ocazional lipsa de odihnă.

„Am evoluat pentru a face față unor nopți mai proaste. Este neplăcut, dar nu devastator”, spune Leschziner.

Recuperarea somnului în weekend poate ajuta, însă poate deregla ritmul circadian dacă devine un obicei constant.

Somnul joacă un rol crucial în memorie și rezolvarea problemelor. Studiile arată că oamenii sunt mult mai eficienți în găsirea soluțiilor după o noapte bună de odihnă.

„Somnul nu este un lux, ci un proces esențial pentru gândirea creativă și luarea deciziilor”, subliniază Foster.

Vă mai recomandăm să citiți și:

5 mituri despre somnul bebelușilor, demontate de cercetători

Tulburările de somn ar putea crește tensiunea arterială și riscul de boli cardiace

Ce mâncăm influențează somnul. Care sunt alimentele care ne ajută?

Cercetătorii au descoperit temperatura ideală care reduce stresul în timpul somnului