Home » Știință » Dioxidul de carbon are un efect ciudat asupra atmosferei Pământului, au aflat cercetătorii

Dioxidul de carbon are un efect ciudat asupra atmosferei Pământului, au aflat cercetătorii

Dioxidul de carbon are un efect ciudat asupra atmosferei Pământului, au aflat cercetătorii
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 18.05.2026

În timp ce suprafața Pământului și atmosfera inferioară continuă să se încălzească, o altă parte a atmosferei planetei face exact contrariul.

Departe de sol, atmosfera superioară s-a răcit considerabil în ultimele decenii. Oamenii de știință au recunoscut de mult timp acest contrast neobișnuit ca fiind una dintre cele mai clare amprente ale schimbărilor climatice provocate de om, însă fizica exactă din spatele fenomenului a rămas incertă.

Acum, cercetătorii de la Universitatea Columbia anunță că au descoperit în sfârșit mecanismul responsabil. Noul lor studiu explică modul în care dioxidul de carbon (CO2) interacționează cu diferite lungimi de undă ale luminii în moduri care răcesc atmosfera superioară, în timp ce încălzesc planeta dedesubt.

Aproape de suprafața Pământului, CO2 captează căldura care altfel ar scăpa în spațiu, contribuind la încălzirea globală. Însă condițiile sunt cu totul diferite la altitudini mari.

În stratosferă, stratul atmosferic care se întinde de la aproximativ 11 km până la 50 km deasupra solului, CO2 se comportă mai degrabă ca un sistem de răcire.

Moleculele absorb energia infraroșie care urcă de jos și apoi eliberează o parte din această energie direct în spațiu. Pe măsură ce nivelurile de CO2 cresc, stratosfera devine și mai eficientă în a elimina căldura, ceea ce determină scăderea temperaturilor de acolo, scrie Sciencedaily.

Un contrast neobișnuit

Oamenii de știință au prezis acest efect încă din anii 1960 prin modele climatice, iar din mijlocul anilor 1980, stratosfera s-a răcit cu aproximativ 2 °C. Cercetătorii estimează că această răcire este de peste 10 ori mai mare decât ar fi fost fără emisiile generate de oameni.

Pentru a rezolva acest puzzle, echipa a construit modele matematice care au identificat procesele majore ce determină răcirea stratosferică.

Cercetările lor au indicat un factor cheie: modul în care moleculele de CO2 interacționează cu lumina infraroșie (radiația cu lungime de undă mare).

Nu toate lungimile de undă ale spectrului infraroșu se comportă la fel. Cercetătorii au descoperit că anumite lungimi de undă sunt extrem de eficiente în stimularea răcirii. Ei au descris acest interval extrem de eficient ca fiind o zonă „Goldilocks” (zona ideală). Pe măsură ce concentrațiile de CO2 cresc, această zonă se lărgește, sporind eficiența de răcire a atmosferei.

Indicii despre atmosferele altor planete

„Acele schimbări de eficiență sunt cele care, în cele din urmă, vor dicta ritmul răcirii stratosferice”, afirmă Sean Cohen, autorul principal al studiului publicat în Nature Geoscience.

Calculele echipei au confirmat că fiecare dublare a concentrației de dioxid de carbon duce la o răcire cu aproximativ 8 °C la stratopauză (limita superioară a stratosferei).

Studiul evidențiază și un efect de feedback climatic important: deși cantitatea mai mare de dioxid ajută stratosfera să radieze căldura mai eficient, temperaturile mai scăzute rezultate fac ca sistemul terestru, în ansamblu, să elibereze mai puțină energie infraroșie în spațiu. Acest lucru intensifică reținerea căldurii aproape de suprafață, amplificând încălzirea în atmosfera inferioară.

Conform autorilor, aceste principii fizice nou înțelese nu doar că explică mai bine dinamica propriei noastre planete, dar ar putea ajuta astronomii să înțeleagă mai bine ce se întâmplă în atmosferele altor planete din sistemul solar sau ale unor exoplanete îndepărtate.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință, uimiți de norul unui vulcan care distruge metanul din atmosferă

Atmosfera haotică a lui Saturn, dezvăluită de telescoapele James Webb și Hubble

Dioxidul de carbon atmosferic este atât de ridicat încât slăbește oasele oamenilor

Atmosfera Pământului ar putea ajuta la susținerea vieții pe Lună

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Una dintre marile regiuni ale Europei, în pericol din cauza secetei extreme
Una dintre marile regiuni ale Europei, în pericol din cauza secetei extreme
Tot mai mulți europeni preferă banii cash. Mai multe bancnote în circulație astăzi decât înainte de pandemie
Tot mai mulți europeni preferă banii cash. Mai multe bancnote în circulație astăzi decât înainte de pandemie
Orașul militar spectaculos ascuns sub pădurile și dunele de pe litoralul polonez al Mării Baltice
Orașul militar spectaculos ascuns sub pădurile și dunele de pe litoralul polonez al Mării Baltice
O țară preferată de români, în alertă din cauza unui virus periculos
O țară preferată de români, în alertă din cauza unui virus periculos
Nunta Principesei Elisabeta și o întâmplare neobișnuită cu ambasadorul Olandei
Nunta Principesei Elisabeta și o întâmplare neobișnuită cu ambasadorul Olandei
Hoinarul de la malul mării: Jean Constantin, haina simplă a unui talent uriaș
Hoinarul de la malul mării: Jean Constantin, haina simplă a unui talent uriaș
Molecula care leagă de o mie de ori greutatea ei în apă: ce este, de fapt, acidul hyaluronic (P)
Molecula care leagă de o mie de ori greutatea ei în apă: ce este, de fapt, acidul hyaluronic (P)
Tratate și nunți regale: cum a încercat România Mare să își apere frontierele
Tratate și nunți regale: cum a încercat România Mare să își apere frontierele
Pentru prima dată, băuturile îndulcite cu zahăr au fost asociate cu cancerul la stomac
Pentru prima dată, băuturile îndulcite cu zahăr au fost asociate cu cancerul la stomac
Ora la care mănânci micul dejun ar putea prezice cât vei trăi
Ora la care mănânci micul dejun ar putea prezice cât vei trăi
Test de cultură generală. De ce dăm din mâini atunci când mergem?
Test de cultură generală. De ce dăm din mâini atunci când mergem?
Misiunea de salvare a telescopului Swift al NASA a eșuat
Misiunea de salvare a telescopului Swift al NASA a eșuat
Un gândac vechi de 100 de milioane de ani nu seamănă cu niciun alt animal viu sau dispărut
Un gândac vechi de 100 de milioane de ani nu seamănă cu niciun alt animal viu sau dispărut
O specie rară a fost descoperită cu ajutorul unui videoclip de pe TikTok
O specie rară a fost descoperită cu ajutorul unui videoclip de pe TikTok
Detaliul înfiorător din spatele unor picturi vechi de 2.000 de ani
Detaliul înfiorător din spatele unor picturi vechi de 2.000 de ani
„Influencerii” din Antichitate: iată cum a avut loc cea mai mare expansiune artistică din istorie!
„Influencerii” din Antichitate: iată cum a avut loc cea mai mare expansiune artistică din istorie!
Pentru prima dată, oamenii de știință au demonstrat că vidul cosmic nu este gol
Pentru prima dată, oamenii de știință au demonstrat că vidul cosmic nu este gol
O stare a materiei recent descoperită este precum uleiul amestecat cu apă
O stare a materiei recent descoperită este precum uleiul amestecat cu apă